Lagare de internare în judetul Hunedoara (1944-1945)

Articolul de mai jos continua seria celor care nu sunt scrise pe baza unor piese postale de
colecNie, ci tocmai în ideea de a stimula cautarea si identificarea acestora, oferind cât mai multe
informaNii pentru înNelegerea si aprecierea eventualelor carNi postale sau plicuri expediate de cei
reNinuNi în centre de internare, în primii ani de dupa controversatul 23.8.1944. Documentele
cercetate fac parte din fondurile DirecNiei JudeNeane Hunedoara a Arhivelor NaNionale: Fondul
Prefectura (Dosar 39/1944, 49/1944, 41/1945), Fondul Chestura PoliNiei Deva (Dosar 56/1944,
18/1945, 88/1945, 2/1946, 69/1946), Fondul Legiunea de Jandarmi Hunedoara (Dosar 46/1944).

Istoric general.

Primele lagare de internare au fost înfiinNate înca din aprilie 1938 (Tismana, Dragomirna,
Miercurea Ciuc), pe baza Legii cu privire la apararea ordinii publice (publicata în Monitorul
Oficial /în continuare MO/ nr. 88 / 15.4.1938), ele fiind destinate fruntasilor Miscarii Legionare.
Alte categorii de internaNi politici au fost evreii, semnalaNi înca din 1939 ca internaNi la Miercurea
Ciuc, apoi Caracal, si comunistii (internaNi dupa anexarea Basarabiei din iunie 1940 în aceleasi
lagare). Dintre aceste trei categorii (pe lânga 'infractorii economici' si alNii în masura mai mica) s-
au recrutat majoritatea internaNilor în lagare în perioada anilor 1938-1944, ce poate fi considerata
ca Perioada I de funcNionare a lagarelor de internare, si care nu face obiectul articolului de faNa.

Sfârsitul acestei perioade este prefigurata de actul de la 23.8.1944; imediat dupa aceasta data,
sunt promulgate decretele-lege de amnistie a deNinuNilor politici (cu excepNia legionarilor) si de
desfiinNare a lagarelor de internare, care stau la baza eliberarii imediate a deNinuNilor din lagare
(considerate de LucreNiu Patrascanu 'practici ale regimurilor dictatoriale').

Perioada II.

Ca baza pentru înNelegerea problematicii centrelor de internare dupa 23.8.1944, trebuie
cunoscute doua articole importante din ConvenNia de ArmistiNiu între Guvernul Român pe de o
parte si Guvernele URSS, Regatului Unit si SUA pe de alta parte, si anume art. 2 si 15:

• Art.2: Guvernul si Înaltul Comandament al României se obliga sa ia masurile pentru dezarmarea si
internarea forNelor armate ale Germaniei si Ungariei, aflate pe teritoriul României, ca si pentru
internarea cetaNenilor celor doua State menNionate, care îsi au resedinNa acolo.
• Art.15: Guvernul Român se obliga sa dizolve imediat toate organizaNiile pro-hitleriste de tip fascist
aflate pe teritoriul românesc, atât cele politice, militare sau paramilitare, cât si orice alte organizaNiuni
care duc propaganda ostila NaNiunilor Unite si în special Uniunii Sovietice, nepermiNând în viitor
existenNa unor astfel de organizaNiuni.
Daca în ultimul alineat din art. 2 este clar definita necesitatea internarii cetaNenilor germani si
unguri în lagare, la art.15, cerinNa internarii fostilor membri sau simpatizanNi ai 'organizaNiilor
pro-hitleriste de tip fascist' apare doar în subsidiar. Asadar erau consideraNi internabili atât
cetaNenii straini (numiNi si supusi straini) -germani si unguri (prevazuNi de art. 2), cât si cetaNenii
români de origine etnica germana sau maghiara (ce se aflau printre cei prevazuNi de art. 15),
aceste diferenNieri nefiind uneori prea usor de sesizat.

CerinNele articolelor enunNate sunt rapid puse în practica. Internarea în lagare a cetaNenilor
germani si a membrilor si simpatizanNilor Grupului Etnic German va fi primul pas. Urmatorul, la
8.9.1944, când prin telegrama nr. 16429 / 8.9.1944, Ministerul Afacerilor Interne /în continuare

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.4


MAI/ cere pentru cetaNenii maghiari si pentru cetaNenii români de etnie maghiara acelasi
tratament ca si în cazul germanilor, precizând imediat prin Ordinul circular nr. 2967:

• Ca urmare a starii de razboi intervenite cu Ungaria, se aresteaza toNi cetaNenii straini etnici maghiari,
se predau la poliNie sau jandarmerie. Aici vor fi reNinuNi doar cei periculosi si internaNi în lagar (lagar
care se creaza câte unul în fiecare judeN prin grija Prefectului). CeilalNi se elibereazasi primesc
adeverinNeca s-au prezentat la poliNie sau jandarmi, trebuind sa se prezinte imediat la orice solicitari
ulterioare. Aceleasimasuri se iau contra cetaNenilor români etnici maghiari, mai ales sefii
comunitaNilor maghiare.
MAI revine prin Ordinul Circular nr. 16542 / 10.9.1944 (care anuleaza DispoziNiile ordinelor
16429 si 2967 / 8.9.1944 de mai sus) si prin telegrama nr. 3148 / 17.9.1944, solicitând
Prefecturilor ca toNi germanii si ungurii cetaNeni straini (cu excepNia evreilor sau celor de origine
etnica aliata)sa fie arestaNi si internaNi într-un lagar 'central' care urma sa fie comunicat ulterior
de catre Subsecretarul de Stat al PoliNiei. Ordinul telegrafic al MAI nr. 16322 / 10.9.1944 catre
Prefecturi solicita:

• ÎnaintaNi lagarului Târgu Jiu pe toNi cetaNenii germani triaNi conform Ordinului circular 2762 / 944 si internaNi în
diferite lagare.
O sinteza pe 10 pagini a MAI, din 29.12.1944, privind modul de executare a ConvenNiei de
ArmistiNiu din 12.9.1944, va consemna, printre altele, privitor la acesti primi pasi:

• În legatura cu aplicarea art.2: execuNia a început în principiu, probabil în preajma apariNiei CondiNiilor
de ArmistiNiu, însa fara punctualitatea absoluta în ceea ce priveste persoanele. Când s'au cerut
anumite situaNiuni statistice pentru supusii germani si maghiari care trebuiesc internaNi, nu s'au gasit
în arhivele acestor trei organe poliNienesti, situaNia exacta a acestor supusi straini la data de
23.8.1944 [existând senzaNia ca în realitate ei sunt mai numerosi decât în situaNiile înaintate]. Cifra
supusilor germani si maghiari arestaNi si internaNi este mult prea mica în raport cu a acelora care sunt
daNi ca disparuNi [...] Apare foarte bizara viteza cu care cetaNenii germani si unguri, cu acte precise si
bine cunoscuNi ca atare, se transforma zilnic în oameni de origine etnica ceha, polonasi jugoslava
[consideraNi ca 'aliaNi] si mai ales în evrei, pentru ca astfel sa poata beneficia de exceptiile de la
internare.
• În legatura cu aplicarea art.15: Înainte chiar de dizolvarea GEG s'au si internat o parte din cetaNenii
români de origine etnica germanasi maghiara, fiind însa indicii ca aceasta operaNie nu s'a facut dupa
criterii pretutindeni obiective sica unele organe în subordine pe teren, din timorare si incapacitate
profesionala sau din scopuri lucrative, deci sperNuiala, au arestat persoane nevinovate si au lasat pe
vinovaNi în stare de libertate, sau au arestat persoanele vinovate punându-le apoi în libertate în
schimbul unor avantaje materiale [subliniat în original].
În plus, între 12-16.10.1944 au început arestarile fostilor legionari, conform unei note a
Inspectoratului General al Jandarmeriei /în continuare IGJ/:

• ArestaNii, în numar de circa 1000 vor fi internaNi provizoriu în lagare organizate ad-hoc pe fiecare judeN, acolo
unde exista posibilitaNi de siguranNa, adapostire, cazare si aprovizionare cu alimente. Ulterior vor fi transportaNi
într-un lagar organizat de Ministerul Afacerilor Interne.
Practic, marea majoritate a deNinuNilor din lagare, existenNi la acea data, erau legionari sau
simpatizanNi, arestaNi si internaNi în mai multe reprize în timpul guvernarii Radescu (1216.10.1944, nov. 1944, sau ca urmare a Ordinului 23987 / 22.12.1944). Ordinul de trimitere a
internaNilor legionari aflaNi în lagarele judeNene (înfiinNate conform ordinelor de mai sus) catre
lagarul Târgu Jiu (care este reactivat cu aceasta ocazie, intrând în cea de-a doua perioada de
funcNionare a sa) este dat de MAI cu nr. 17988 / 13.10.1944. Însa de-abia la 26.10.1944 se
publica în MO nr. 248, p. 6890, decizia MAI Nr. 19124 / 23.10.1944, semnata de general A.
Aldea, de nominalizare a lagarului Târgu Jiu:

• Având în vedere dispoziNiile art.2, 141
si 15 din ConvenNia de ArmistiNiu, încheiata la 12 septembrie 1944, care
impune Guvernului si Înaltului Comandament Român internarea cetaNenilor germani si unguri, desfiinNarea
organizaNiilor prohitleriste de tip fascist si arestarea si judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi.
Decidem:
Art. I. Se înfiinNeaza în orasul Tg. Jiu un lagar de concentrare în care vor putea fi internate persoanele vizate în
mod expres de art. 2, 14 si 15 ale ConvenNiei de ArmistiNiu din 12 sept. a.c.
1 Acest articol prevede arestarea celor banuiNi de crime de razboi, categorie care nu vor fi pâna la urma obiectul internarii în
lagare, ci în penitenciare.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.4


Art. II. Detaliile de funcNionare ale acestui lagar vor fi date printr-un regulament, care se va publica ulterior.

ExistenNa unui singur lagar de internare s-a dovedit în scurt timp insuficienta, astfel ca Decizia
MAI nr. 19531 / 2.11.1944, specifica:

• Având în vedere prevederile art. 2, 14 si 15 din ConvenNia de ArmistiNiu […]. Decidem:
Art. 1 -Pe data publicarii prezentei decizii penitenciarele: Pitesti, Lugoj, Zalau si Gherla2 se transforma în lagare
pentru internarea persoanelor vizate conform art. 2, 14 si 15 din ConvenNia de ArmistiNiu.
Art .2 -Pe aceeasi data, deNinuNii aflaNi în penitenciarele de mai sus, vor fi transferaNi în alte instituNii similare.
Provizoratul în funcNionarea lagarelor de internare în aceasta a II-a perioada (în care am vazut ca
s-au înfiinNat practic doar lagare judeNene), ia sfârsit odata cu promulgarea Regulamentului
pentru înfiinNarea si funcNionarea centrelor de internare (Jurnalul Consiliului de Ministri /JCM/
nr. 762, publicat în MO nr. 258 / 6.11.1944, pag. 7196-7199:

• Luând în considerare referatul d-lui ministru al afacerilor interne Nr. 111068 din 1 Noemvrie 1944;
având în vedere prevederile art. 2 si 15 al ConvenNiei de ArmistiNiu […], decide:
Art. 1 -Centrele de internare servesc pentru deNinerea persoanelor carora li se fixeaza domiciliu
obligatoriu, potrivit art. 2 si 15 din ConvenNia de ArmistiNiu [...] Centrele de internare se înfiinNeaza pin
decizia Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 2 -InternaNii nu pot veni în contact cu lumea din afara centrului de internare. Este strict oprit ca
persoane din afara sa intre în centrul de internare sau sa se apropie la o distanNa mai mica de 50 m
de împrejmuirea sa [...].
Art. 3 -Din punct de vedere administrativ, centrele de internare depind de MAI de unde primesc
ordine si unde vor raporta orice chestiune în legatura cu centrul de internare. Controlul poliNienesc si
disciplinar al centrelor de internare se face de organele MAI
Art. 4 -Paza centrelor de internare se face de personalul Ministerului de Razboi [...].
Art. 11 -Centrele de internare vor dispune de ateliere de muncasi câmpuri de lucru, pe specialitaNi,
pentru internaNii muncitori [...].
Art. 16 -Internatul poate expedia si primi corespondenNa postala,saptamânal, utilizând carNi postale
procurate de administraNia lagarului. CorespondenNa atât cea primita, cât si cea expediata, va fi
cenzurata de administraNia Centrului de Internare.
Art. 17 -InternaNii pot primi carNi si reviste, însa numai dupa ce conNinutul lor a fost controlat de
comandantul Centrului de internare si daca a fost socotit inofensiv, iar ziare numai din cele aprobate
de Ministerul Afacerilor Interne.
Art. 18 -InternaNii pot primi din afara colete cu articole de lingerie si îmbracaminte, precum si
alimente, însa, numai sub controlul administraNiei Centrului de internare.
Art. 19 -InternaNii nu pot fi vizitaNi decât de rude si numai cu aprobarea direcNiunii Centrului de
internare. Vizitele au loc numai odata pe saptamâna, în zilele si orele fixate de direcNiune si numai în
prezenNa comandantului Centrului de internare sau personalului fixat de acesta [...].
Urmare JCM 762, urmau sa se înfiinNeze trei noi lagare speciale pentru cei arestaNi: la Pitesti
(capacitate 400 persoane), Lugoj (capacitate 200 persoane) si Vulcan, jud. Hunedoara (capacitate
2500 persoane, vezi mai jos). Ordinul telegrafic al MAI nr. 20207 / 9.11.1944 solicita sa nu se
mai trimita nici o persoana pentru internare la Târgu Jiu, supusii statelor inamice urmând a fi
trimisi dupa 15.11.1944 în lagarul Slobozia-Veche, jud. IalomiNa. Motivul este completarea
capacitaNii de cazare a lagarului Târgu Jiu (adresa PoliNiei Deva nr. 15493-S / 23.11.1944). La
31.12.1944 se anunNaca 2400 'legionari si criminali de razboi' se aflau reNinuNi în întreaga Nara,
urmând a fi trimisi într-un lagar special la Medias3.

Etnicii germani care nu au fost ridicaNi pentru 'munca de razboi' în URSS (se refera la marea
deportare din ianuarie 1945, vezi eventual si articolul autorului în RPHB no. 2(38) / August
2002, pp. 40-52) au fost la rândul lor în mare parte internaNi în lagare.

În iulie 1945 se înfiinNeaza o conducere unitara a lagarelor si detasamentelor de munca, sub
conducerea inspectorului general din M.I., Mihaileanu, prin Decizia 30636 / 7.7.1945 a MAI
(publicata în MO nr. 155 / 12.7.1945, p. 5917):

2 Datorita retragerii administraNiei române din Ardealul de Nord, lagarul Gherla va începe sa fie amenajat pe locul fostului lagar
nr.9 de prizonieri Vulcan (vezi mai jos). Dupa apariNia JCM 762, s-a renunNat la lagarul Zalau.
3 Se pare ca în loc de Medias, lagarul a fost (re)-înfiinNat la Caracal.


BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.4


• Având în vedere decretul-lege prin care DirecNiunea Penitenciarelor a trecut la acest departament
[…], având în vedere necesitatea coordonarii lucrarilor în legatura cu internarile în lagare,
detasamente de muncasi administrarea acestora, decidem:
Art.1 -Se înfiinNeaza pe lânga DirecNia Generala a Penitenciarelor un serviciu al centrelor de
internare si detasamente de munca, în atribuNiile carora trec toate lucrarile de internare, evidenNa si
eliberare a internaNilor din lagare si detasamente de munca ce depind în prezent de acest
departament, precum si administrarea si paza acestora […]
Decizia de mai sus este la scurt timp anulata prin Decizia 18238K / 23.7.1945 a MAI (publicata
în MO nr. 173 / 2.8.1945, p.6691):

• Pentru buna coordonare a tutror lucrarilor în legatura cu internarile în lagare, detasamente de munca
si buna administrare a acestora, decidem:
Art.1 -Serviciul centrelor de internare si detasamente de munca, în atribuNiile carora sunt toate
lucrarile de internare, evidenNa si eliberare a internaNilor din lagare si detasamente de munca ce
depind în prezent de acest departament, precum si administrarea si paza acestora, funcNioneaza pe
lânga DirecNia Generala a PoliNiei […]
Carte postala recomandata
expres expediata la
11.7.1945 de un internat
sas brasovean din

Laga rul internaN ilor,
Baraca 19, Caracal


(vezi adresa). Prima


cenzura în lagar cu


stampila rotunda cu textul


ROMÂNIA * Jud.
RomanaNi / Lagarul de
internaNi politici Caracal,
ulterior recenzurare la
oficiul de sosire, Brasov, la
22.7.1945.
InternaNii din Brasov erau
cei mai numerosi în
Caracal (peste 200).


Un nou centru de internare este înfiinNat la Oradea prin Decizia nr. 5907 / 23.7.1945 a MAI (MO
nr. 177 / 7.8.1945, p.6854):

• Având în vedere dispoziNiile art. 2, 14 si 15 din ConvenNia de ArmistiNiu, încheiata la 12.9.1944, care impun
Guvernului si Înaltului Comandament Român internarea cetaNenilor germani si unguri, arestarea si judecarea
persoanelor acuzate de crime de razboi si desfiinNarea organizaNiilor hitleriste de tip fascist; Având în vedere
raportul 2277 din 1945 al Inspectoratului Regional de PoliNie Oradea; Decidem:
Art.1 -Se înfiinNeaza în orasul Oradea Mare, un centru de internare în care vor putea fi internate persoanele
vizate în mod expres de art. 2, 14 si 15 din ConvenNia de ArmistiNiu, precum si militarii germani, fostii cetaNeni
români, care au fost înrolaNi în formaNiunile SS si care necesita cercetari mai îndelungate.
Art.2 -Detaliile de funcNionare ale acestui centru de internare sunt cele prevazute în Regulamentul […] 762,
publicat în MO 258 / 5.11.1944.
Povestea centrului Oradea o vom detalia însa în alt context, acela al germanilor repatriaNi din
teritoriile anexate de URSS în 1940.

La 27.9.1945 se anunNa intenNia de principiu privind desfiinNarea lagarelor de concentrare, care ar
reprezenta un 'anacronism' într-un 'regim democratic'.

Prin Ordinele DirecNiei Generale a PoliNiei /în continuare DGP/ nr. 23961-S/29.9.1945 si nr.
26594-S/18.10.1945, se comunica faptul ca MAI a dispus ca toNi cetaNenii români de origine
etnica germana fosti înrolaNi în SS, reîntorsi în Narasi cari nu îndeplinesc condiNiile de vârsta
pentru a fi încadraNi în detasamente de munca,sa fie internaNi în lagarul Turnu Magurele. De
asemenea vor fi internaNi în lagar cetaNenii români indiferent de vârsta, de alta origine decât cea
germana, fosti înrolaNi în SS si reîntorsi în Nara.

La puNin timp, presa preciza în fine ca prin convenNia de la Moscova din [16-26] decembrie 1945
s-au interzis lagarele de concentrare. În fapt, doar o parte din internaNi au fost eliberaNi, ceilalNi

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.4


fiind transferaNi în penitenciare sau în unitaNi de munca forNata. În articolul Cum au fost eliberaNi
internaNii politici din lagare. Comunicatul Ministerului de Interne, din Scînteia nr. 404 /
14.12.1945 se preciza:

• Dintre cei internaNi în lagare, pe baza dosarelor, au fost înaintaNi Tribunalelor poporului -64, CurNilor MarNiale si
instanNelor civile -424. Total, 1911 eliberaNi.
Este însa vorba, mai ales, de internaNi prevazuNi de art. 15 din ConvenNia de ArmstiNiu. În apr.
1946 mai exista lagarul Turnu Magurele (unde se gaseau 7 germani hunedoreni repatriaNi din
Germania), astfel încât desfiinNarea practica a tuturor lagarelor nu a avut loc în decembrie 1945,
asa cum se considera îndeobste, ci la 15.5.1946. Aceasta afirmaNie este documentata mai jos:

• În conformitate cu Ordinul DGP, DirecNia PoliNiei de SiguranNa, Serv.II, Bir.5, nr. 7622-S / 946 si în
conformitate cu dispoziNiile Comisiei Aliate de Control [CAC] din România, transmise DGP cu nr.
A.693 / 1946 avem onoare a va face cunoscut ca, pe data de 15 Mai a.c., lagarele de internaNi cf.art.2
din ConvenNia de ArmistiNiu au fost desfiinNate, cu respectarea urmatoarelor masuri:
a) Au fost eliberaNi din lagare toNi internaNii asupra carora nu exista suspiciuni cu privire la activitatea
politica din trecut, care nu se încadreaza în dispoziNiile de trimitere în detasamente de munca de

folos obstesc.

b) Cei asupra carora exista material informativ au fost deferiNi justiNiei.

c) Cei apNi de munca, au fost încadraNi într-un detasament de lucru, la dispoziNia Uzinelor de Fier

Hunedoara4.
În consecinNa,ramân în evidenNa, în poziNia de internaNi, numai urmatoarele categorii: cei trimisi
pentru munca în URSS, cei trimisi în detasamentul de lucru dela UFH si cei evadaNi din lagar […].
ExcepNiuni: evrei, cehi, poloni, jugoslavi, neinternaNi sau eliberaNi de CAC (cazuri izolate), batrâni
peste 60 ani, bolnavi netransportabili, necesari intreprinderilor, români din Ardealul de Nord, femei
gravide peste luna V, copii sub 15 ani, concentraNi în armata româna, mame de copii sub 1 an,
eliberaNi de Comisia de Triere în lunile mai si iunie 1945, predaNi delegatului Guvernului Maghiar,
austrieci eliberaNi de Comisia de triere în luna ian.1946 (repatriaNi în Austria sau ramasi în Nara),
supusi germani repatriaNi în Germania dintre internaNi, supusi germani eliberaNi la lichidarea lagarului5.

Aspecte particulare ale internarilor în jud. Hunedoara

Deja la 31.8.1944 au fost internaNi în lagar (Sacel ?) 24 germani de pe teritoriul rural al jud.
Hunedoara, înca 9 la 21.9.1944, s.a.m.d. O alta situaNie (telegrama nr. 16057 a Prefecturii catre
MAI), recenza pentru data de 26.8.1944: 12 arestaNi din urban si 25 arestaNi din rural, toNi
maghiari, din care 3 supusi maghiari cu pasaport.

Urmare a Ordinului telegrafic al MAI nr. 16322 / 10.9.1944 (vezi în partea generala), se iau
primele masuri de transport a arestaNilor (germani si unguri) din teritoriul judeNului, spre lagarul
nou destinat, Târgu Jiu. Astfel, Delegatul MSM, SecNia VI CFR Arad, cere imediat Prefectului,
prin telegrama nr. 16783 / 25.9.1944 (si conform ordinului MAI nr. 16995 / 21.9.1944), un
vagon pentru transportul deNinuNilor politici de la Deva la Târgu Jiu, care sa fie atasat la cele 2
vagoane cerute de Legiunea Jandarmi Hunedoara cu nr. 2165 (prin acest ordin, Legiunea, dupa
ce trimite tabelele cu cei 22 internaNi în lagar, specifica ca cetaNenii români de origine etnica
maghiara nu au fost internaNi, ci sunt numai cu domiciliu obligator în comunele unde se afla). A
doua zi, Prefectura trimite catre MAI, cu nr. 16833 / 26.9.1944, urmatoarea situaNie: La Sacel
sunt 46 internaNi din rural. AlNi 53 din urban sunt reNinuNi de unitaNile poliNiei. De îndata ce se
primesc vagoanele necesare acestia vor fi transportaNi la Târgu Jiu.

Structura lotului celor destinaNi lagarului Târgu Jiu era: 39 germani supusi straini, 37 cetaNeni
români etnici germani, 15 unguri supusi straini, 8 cetaNeni români etnici unguri, total 99. În fine,
Delegatul CFR Arad, indica Prefecturii, prin telegrama nr. 22819 / 4.10.1944, faptul ca vagonul
cerut în staNia Deva cu destinaNia Târgu Jiu s-a programat cu indicativul R6968 cu plecare în ziua
de 5.10.1944.

4 Despre Detasamentele de lucru din judeNul Hunedara, vezi articolul autorului în Buletinul ABB nr. 2(45) / Aprilie
2003, pp. 8-15.
5 Ordinul Inspectoratului Regional de PoliNie Timisoara, Biroul Controlul Strainilor, nr. 3529-CS / 19.6.1946.


BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.4


În acest context, Comandamentul sovietic încearca o miscare de forNa cu scopul de a ridica în
nume propriu pe etnicii germani (acNiune ce cadea în sarcina autoritaNilor române), asa cum facea
deja cu prizonierii germani din lagarele românesti: Legiunea de Jandarmi raporteaza la 6.10.1944
ca, în conformitate cu ordinele primite în ziua respectiva de la Cdt. Militar Sovietic al jud.
Hunedoara, toNi capii de familie de origine etnica germana trebuie arestaNi si predaNi
comandamentului Sovietic pâna la 7.10.1944. Mai mult, la 8.10.1944, sovieticii au început
ridicarea bunurilor supusilor germani si maghiari internaNi în lagar, au cerut inventarierea
acestora si sigiliarea lor pâna la ridicare. AcNiunea trezeste reacNia parNii române, MAI
telegrafiaza Prefecturii (cu nr. 17902 / 8.10.1944), solicitând acesteia, conform Ordinului
Subsecretariatului de Stat, sa ceara Comenduirii Sovietice eliberarea germanilor arestaNi,
arestarea fiind contrara prevederilor ArmistiNiului. Si poliNia este nelamurita cu legalitatea
acNiunii, prin adresa nr. 14187-S / 12.10.1944 trimisa Prefecturii, înstiinNeaza faptul ca, în urma
ordinelor Cdt. Sovietic au fost ridicaNi si reNinuNi ca suspecNi cetaNenii români etnici germani din
Deva (10 persoane), dar 'nu exista ordine superioare de la forurile noastre în acest sens'. Adresa
Comenzii Militare Deva nr. 1314 / 13.10.1944, transcrie 'Ordinul Cdt. Militar al JudeNului si
orasului Deva, Tov. Cap. G. Nadvornîi: se interneaza toNi supusii unguri si germani existenNi în
jud. Hd pâna la 17.10.1944'.

Tentativa de deturnare a arestaNilor germani de catre sovietici este pe moment stopata, MAI
trimiNând catre Prefectura, Ordinul nr. 17988 / 13.10.1944:

• TrimiteNi în lagarul Târgu Jiu pe toNi internaNii supusi germani si unguri, asa cum s-a dispus din ordin
ministerial 16542 / 10.9.1944.
Odata cazul 'strainilor' închis, luna noiembrie aduce rezolvarea problemei legionare. Astfel, la
16.11.1944 are loc, la cabinetul Prefectului, sedinNa comisiei de triere a legionarilor internaNi, ca
urmare 118 dintre acestia ramân arestaNi sau urmau fi arestaNi când se vor desconcentra sau gasi,
iar 338 persoane au fost puse în libertate pe baza propunerii acelei Comisii. Ordinul nr. 19683 /
23.11.1944 al Prefecturii Deva catre Legiunea Jandarmi si PoliNia Deva concluzioneaza:

• Conform cu ordinul MAI 21233 / 21.11.1944, veNi pune imediat în libertate pe legionarii propusi de Comisia de
triere pentru eliberare, iar pe ceilalNi îi veNi trimite în lagarele stabilite prin ordinele date anterior dvs.
Prefectura revine cu adresa 19683 / 27.11.1944 catre PoliNia Deva:

• Conform ordinului telegrafic MAI 21233 / 1944, transmis dvs. cu Ordinul 19683 / 23.11.1944, se elibereaza
legionarii propusi de comisia de triere. CeilalNi vor fi internaNi în lagarul din Vulcan6.
Iata alte situaNii numerice, usor diferite, raportate de poliNie si de jandarmerie, cerute urmare a
telegramei MAI nr. 21945 / 27.11.1944 catre Prefectura:

• SituaNia legionarilor din sectorul PoliNiei Deva (Ordinul PoliNiei Deva nr. 15641-S/28.11.1944): existenNi
dupa fise: 132, triaNi: 132, arestaNi: 103, pusi în libertate: 84, internaNi în lagar: 18 (plus unul în spital),
disparuNi: 3, concentraNi: 24, în închisori: 2.
• Legiunea Jandarmi Hunedoara (Ordinul nr. 17200 / 28.11.1944). Legionari existenNi dupa fise 315,
din care 17 în închisoare, 298 triaNi, 176 arestaNi, 145 pusi în libertate, 31 reNinuNi pentru internare, 22
disparuNi, 9morNi sau disparuNi pe front. Pe lânga acestia mai sunt înregistraNi 91 mobilizaNi sau în
spital, din care 21 propusi pentru internare la demobilizare, restul liberi, si 22 disparuNi din care 18
propusi pentru internare, restul liberi.
• SituaNia cumulata (poliNie + jandarmerie) releva deci ca, în judeNul Hunedoara, din 447 legionari
existenNi dupa fise, 430 au fost triaNi, 279 arestaNi (restul -117 erau concentraNi, mobilizaNi sau în
spital, si 34 -disparuNi), dar majoritatea (229) au fost pusi în libertate de comisie si doar 50 au fost
internaNi (Ordinul telegrafic al Prefecturii catre MAI 19883 / 28.11.1944). În plus, adresa Legiunii de
Jandarmi mai amintea ca nu (mai) exista minoritari maghiari internaNi în judeN, în schimb existau 23
minoritari germani (cetaNeni români) internaNi la Sacel.
Prin adresa Legiunii de Jandarmi Hunedoara nr. 17673 / 5.12.1944 catre Prefectura, se anunNa ca
pe teritoriul judeNului Hunedoara exista (doar) lagarul Sacel, unde erau internaNi la acea data 48
legionari din urban si rural. Tot atunci, la Târgu Jiu erau 27 supusi germani si 12 supusi
maghiari, iar în lagarul Slobozia existau 6 supusi maghiari, fiind vorba în toate cazurile de

6 De fapt, au ajuns la Sacel, lagarul Vulcan nu a mai ajuns sa fie folosit ca si centru de internare, vezi mai jos.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.4


internaNi provenind din jud. Hunedoara. Telegrama nr. 20331 / 8.12.1944 a Prefectului catre MAI
releva faptul ca în judeN au ramas neinternaNi3 supusi germani (2 femei bolnave în spital si un
barbat greu bolnav la domiciliu), în plus la Sacel exista 54 legionari internaNi (toNi cetaNeni
români barbaNi). Nu exista alt caz de cetaNeni români etnici germani sau maghiari neinternaNi.
La 7.4.1945 mai existau pe teritoriul urban al jud. Hunedoara 51 supusi germani, din care 38
trimisi în lagar Târgu Jiu, 3 disparuNi, 10 exceptaNi.

Lagarul de internaNi politici Sacel (1944-1945)

În judeNul Hunedoara, lagarul local de internare a fost înfiinNat în castelul din Sacel (unde
funcNiona cel puNin de la 15.9.19447, vezi câteva date si mai sus) dupa cum dovedeste adresa nr.
96 / 15.9.1944 a Legiunii Jandarmi Hunedoara catre Prefectura: Au fost internaNi în lagarul
SACEL, 24 cetaNeni români etnici germani si 6 supusi germani cu pasaport din mediul rural
(total 30 etnici germani). Legiunea jandarmi Hunedoara, cu nr. 2165 / 23.9.1944, cere prefecturii
sa interneze chiar în acea zi la Sacel pe toNi supusii germani si maghiari de pe teritoriul urban,
urmând ca din acel lagarsa se transfere mai departe la Târgu Jiu (conf. Ord. MAI 16542 / 944).
Ca urmare, la 26.9.1944 se gaseau aici 46 internaNi din rural.

Ordinul Nr. 21215 / 18.11.1914 al MAI, solicita Prefecturii ca împreuna cu IGJ sa ia masuri
pentru organizarea si încadrarea lagarului de internaNi din castelul Sacel, care va funcNiona ca
centru de internare conform JCM 762. Este în fapt o reorganizare pe bazele legale oferite de
JCM 762, amintit la începutul acestui articol. La 21.12.1944 exista la Sacel 48 legionari internaNi,
capacitatea de cazare a castelului fiind de cca. 180 persoane. La 29.12 se solicita bon de
rechiziNionare pentru castel. La 22.12.44 un raport afirma ca Centrul de InternaNi Politici Sacel
era deja din 19.11 în preajma plecarii majoritaNii internaNilor politici siagarzii de 20 jandarmi
elevi. Existau stricaciuni, dar nu se stia de cine au fost facute (deoarece în anul 1944 trecusera pe
aici: o unitate vânatori de munte, apoi ostasi rusi, apoi internaNii politici maghiari si germani).

Sfârsitul lagarului este prefigurat de un episod interesant pentru starea de lucruri din acele zile.
La data de 1.3.1945 , Plt.Mj. Corneanu Vasile, comandantul Lagarului de internaNi politici Sacel
primeste urmatoarea 'nota' cu o caligrafie incerta:

• Noi subsemnaNii echipa de misiune pentru expropierea mosiilor care urmeaza a se împarNi Naranilor.
În primul rând ostasilor de pe front, vaduvelor si orfanilor de razboi. Dle Plut Major întru cât suntem
informaNica D-voastra aNi primit ordin dela superiori D-voastra ca sa nu va amestecaNi în misiunea
noastra întrucât noi nu ne amestecam în afacerile D-voastra la lagar. Deci va rugam si noi pentru
ultima data sa ne lasaNi înpace ca sa putem face expropierea. Va rugam ca referatul sal puneNi pe
verso.
Supararea 'misiunii' comuniste de 'expropiere' venea de acolo ca fusesera împiedicaNi de garda
lagarului (sub ameninNarea armelor) sa se apropie la mai puNin de 50 metri de împrejmuire.
Comandantul lagarului, în referatul cerut, are varianta sa asupra evenimentelor:

• Conform regulamentului [...] nimeni nu are voie sa se apropie de Centrul de InternaNi Politici [...] Daca
Prefectura a avut motiv sau lege ca sa exproprieze Castelul si terenul din împrejurimi, ar fi trebuit sa
mute Centrul de InternaNi si astfel putea proceda cum voia. Din comunicatul oficial al PCM la radio,
rezulta ca de pe ziua de 23. II. 945 este revolta în Nara, deci suntem îndreptaNiNi a lua masuri ca
nimeni sa nu se poata apropia de acest centru, ia cine nu va executa, consideramca suntem atacaNi;
în care scop Legile si Regulamentele semnate de M.S. Regele ne da dreptul sa tragem cu armele
asupra celor ce ar nesocoti aceste dispoziNiuni. Am observat si suntem informaNica echipa din Sacel,
care este venita sub pretext ca expropriaza, sta de pe ziua de 23 II 945, înarmaNi cu arme militare si
pistoale cum si grenade, deci suntem îndreptaNiNi a ne astepta la un atac din partea acestora [...] Nu
ne leaga nici un interes dupa cum am fost acuzat de unii din echipa,ca am fi Hitleristi si Legionari,
ceea ce consideram o acuzaNie perfida, deoarece tot asa au procedat si Legionarii, s-au înarmat
7 Despre utilizarea castelului în anul 1941 ca centru de evacuare pentru evrei, vezi articolul autorului din Buletinul
ABB nr. 2(40) / Iunie 2002, pp. 1-10.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.4


ilegal si a atacat Armata [...] Noi, Armata si Jandarmeria am depus juramântul de credinNa M.S.
Regelui Mihaiu I-iu, pe care-l respectam cu sfinNenie [...].

Într-un alt memoriu, comandantul precizeaza:

• Nu ne-am opus nici la exproprierea terenurilor, dupa cum am fost acuzat de echipa armata de
muncitori de pe Valea Jiului, care s-au apropiat pâna la distanNa de 50 metri de Lagar, ceea ce s'ar fi
putut întâmpla un masacru asemanator cu cel efectuat de legionari la Jilava [...] Ordinele PCM au fost
ca sa nu ne lasam dezarmaNi, eu nu am putut sastiu precis ce se petrece în Narasi am considerat ca
ne gasim în faNa unui razboi civil. Am fost mutat de la Comanda Centrului [...] în aceasta situaNie
doresc sa plec pe front, daca Prefectura a apreciat ca port vreo vina, doresc sa aprecieze si mizeria
ce am îndurat-o timp de 5 luni în acest lagar, cred ca este destula pedeapsa. Nu am avut nici o
legatura cu internaNii, deoarece am fost nedreptaNit si de ei, prin mutari, persecuNii, ameninNari, tot pe
nedrept.
Acuzele au fost mult mai variate, pe tema pactizarii cu internaNii legionari: acestia ar fi fost lasaNi
liberi prin sat, unde ar chefui cu seful de post din Sântâmaria, s.a.m.d. Cu nr. 23370 / 10.3.1945,
Legiunea Jandarmi Hunedoara înainteaza Prefecturii un dosar cu declaraNii privind toata aceasta
problema în care se concluzioneaza: 'nu reiese ca legionarii din Lagarul de InternaNi Politici din
Sacel -Hunedoara ar fi fost lasaNi liberi a circula prin comuna, decât cu escorta în cazurile
când aveau de executat diferite servicii în interesul lagarului /pentru reparat caruNa, pentru
carat de lemne, pentru coptul pâinii, etc/ si nici nu reiese ca ar fi chefuit cu internaNii în
cârciuma satului'. Cu toate acestea, 'având în vedere atitudinea si modul cum Plt.Mj. Corneanu
Vasile s'a purtat faNa de Dl. Prefect al JudeNului când a fost întâlnit în satul Sacel', a fost luata
masura înlocuirii sale de la comanda. În mod sigur, desfiinNarea centrului nu a întârziat nici ea
prea mult. Interesant de apreciat totusi modul de acNiune si ponderea în faNa autoritaNilor a unei
simple 'misiuni' de expropriere, formata din civili 'muncitori' ai Vaii Jiului, considerabil înarmaNi
(la propriu) pentru lupta cu proprietarii de mosii...

Lagarul de internaNi politici 'Gherla' din Vulcan (neînfiinNat)

Dupa cum s-a vazut mai sus, unul dintre lagarele prevazute a fi înfiinNate conform Deciziei MAI
nr. 19531 / 2.11.1944, era localizat în Gherla (folosind facilitaNile penitenciarului de acolo).
Evacuarea la 13.11.1944 a întregii administraNii românesti din Ardealul de Nord de catre
Comandamentul Sovietic, a facut imposibila amenajarea locaNiei, dar nu s-a renunNat la
înfiinNarea lagarului. Doar ca, pe baza unor considerente înca necunoscute, Lagarul de internaNi
politici 'Gherla' urma sa fie înfiinNat 'în refugiu' în comuna Vulcan, jud. Hunedoara8. LocaNia a
fost aleasa în cladirile fostului Lagar de Prizonieri nr. 9 (despre acesta vezi articolul autorului în
ultimul numar al Buletinului ABB).

Din memoriul justificativ preliminar, desprindem informaNia ca, pâna la 23.8.1944 lagarul a fost
pentru prizonieri sovietici, a fost deteriorat, în urma dispoziNiilor MAI lagarul s-a reînfiinNat si
urmeaza a se transforma pentru adapostirea deNinuNilor politici.

Adresa MAI, Dir. Penitenciarelor si Inst.de PrevenNie nr. 52440/28.11.1944 catre Prefectura:

• Urmare Ord. 21095/20.11 al MAI, s-a detasat si delegat ca administrator al lagarului Vulcan, dl. Ion
Nicolau (sef de birou la Penitenciarul Deva) iar secretar contabil pe dl. Aurel Bâtu de la Penitenciarul
ConstanNa.
Legiunea de Jandarmi Hunedoara organizeaza un control în 7.12.1944 la Vulcan, ocazie cu care
constata ca fostul cazarmament a fost varsat Lagarului nr. 13, subzistenNele urmau a fi preluate
de la Companiile 205, 206, 207, 209 PoliNie din Valea Jiului, desfiinNate anterior, iar mobilierul
reprimit de la Bat. 9 V.M. Este de asemnea necesara o companie paza cu 140 trupasi 4 ofiNeri.

Toate penitenciarele din nordul Ardealului au fost evacuate în restul României, la Deva fiind astfel evacuat
Penitenciarul Zalau.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.4


Telegrama MSM nr. 71877 / 14.12.1944 catre Inspectoratul Jandarmi Craiova anunNa:

1. [Inspectoratul] se concentreaza în comuna Vulcan cu efectiv de 50%.
2. Insp. Jandarmi Craiova trebuie sa primeasca de la Bat. 9 V.M. întreaga avere pe care Lagarul 9 a
predat-o acestei unitaNi cu ocazia desconcentrarii sale. Lagarul va fi pus la dispoziNia MAI.
Prefectura comunica MAI, cu nr. 1490 / 30.1.1945, situaNia primita de pe teren:

• AdministraNia lagarului Vulcan s'a prezentat la Bat. 9 Vânatori Munte din comuna Vulcan pentru a
prelua toata averea fostului lagar de prizoneri nr. 9, însa comandantul Batalionului 9 V.M., mr.
Busuioceanu a declarat ca nu poate preda nimic mai mult decât sârma ghimpatasi paturile comune
de scânduri, iar restul, alimente, lemne de foc, etc, nu le poate restitui [...]. Dupa terminarea acestor
reparaNiuni, care credem ca vor fi gata, în parte, pâna la data de 8-10 februarie a.c., nu vom putea
primi internaNi politici, din lipsa completa de dotare cu cele necesare ca: alimente, lemne de foc,
cazarmament, cazane de gatit, etc.
Douastampile administrative ale Lagarului 'Gherla' Vulcan (cea din stânga cu textul: Ministerul
Afacerilor Interne / DirecNiunea Penitenciarelor / AdministraNia lagarului de internaNi politici
'GHERLA', este însoNitade semnatura administratorului), aplicatape un document la 25.1.1945.
Lucrarile la lagarul din Vulcan au demarat la 9.12.1944, proiectul aprobat (se pare în 17.2.1945)
era în valoare de 3.160.000 lei, cu diferenNa de deviz 608.142 lei. RecepNia definitiva a lagarului
a fost facuta doar la 31.3.1945 si foarte probabil el nu a mai servit efectiv ca si centru de
internare în aceasta locaNie, administraNia lagarului 'Gherla' putându-se întoarce dupa luna aprilie
1945 în Ardealul de Nord, revenit României, astfel încât lagarul de internare Sacel a ramas
singurul activ, documentat pâna în prezent, pe teritoriul judeNului Hunedoara.

Aspecte postale.

Stampile speciale de cenzura au fost folosite doar la nivelul marilor centre de internare (Târgu
Jiu, Caracal -vezi o ilustraNie mai sus a unei piese cu legatura în ABB prin originea internatului,
Turnu Magurele si alte câteva în Perioada I), nu este locul de a le discuta aici. În mod aproape
sigur, nici unul dintre lagarele de internare 'judeNene' înfiinNate în toamna anului 1944 nu a folosit
stampile proprii de cenzura, astfel încât corespondenNa de la sau spre acestea (care trebuie sa
existe !) se poate recunoaste doar din adresa expeditorului / destinatarului, dupa caz. Si
corespondenNa de la Sacel (a nu se uita ca lagarul Vulcan nu a funcNionat, stampilele reproduse
mai sus sunt de pe documente administrative !) trebuie sa se încadreze în aceeasi categorie.
Tocmai aici, cred, apare importanNa acestei serii de articole (judeNul Hunedoara este doar un
pretext, în realitate informaNiile prezentate sunt în mare parte generale sau se pot extrapola
întregii Nari), un cititor informat va fi capabil, mai devreme sau mai târziu, sa identifice piesele
postale rerezentative care în acest moment înca lipsesc (mai bine zis: nu sunt bagate în seama,
din necunoastere). Daca astfel de piese vor fi comunicate în paginile Buletinului ABB, cu atât
mai bine -va fi înca un pas în cunoasterea si valorificarea9 fondului de documente postale ce
intereseaza istoria si istoria postala româneasca.

9 Valorificare stiinNifica, nu pecuniara, cum din pacate se întâmpla în prezent cu exportul masiv de piese importante de istorie
postala peste graniNe... Dar asta e alta poveste (trista).

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.4

Grecu Dan-Simion, Deva.