Acasa
Continuam astazi cu prezentarea altor aspecte istorico-postale legate de judeNul Hunedoara, pe baza
datelor din documentele cercetate prin amabilitatea colectivului DirecNiei JudeNene Hunedoara a
Arhivelor NaNionale. Pentru a nu complica textul nu se vor face trimiteri individuale la surse, toate
documentele aparNinând Fondului 'Prefectura Hunedoara' (Dosarele 115/1941, 266/1941, 267/1941,
69/1946). Acolo unde extrasele sunt înscrise cu caractere Arial 10 italice ele respecta fidel textul de baza,
unde sunt cu Arial 10 normale, textele sunt usor adaptate. Acest domeniu va face obiectul unui capitol din
catalogul planuit de autor, de aceea legislaNia si textele de interes general vor fi tratate acolo, articolul
de faNa servind drept material documentar suplimentar pentru studiul si înNelegerea condiNiilor si
atmosferei specifice în care au existat aceste detasamente de munca pentru evrei.
Soarta evreilor din timpul celui de-al razboi mondial aflaNi sub ordinele autoritaNilor române a
fost variata, de la exterminarea brutala din lagarele morNii din judeNele Golta si Berezovca
(Transnistria) pâna la o toleranNa (motivata ce-i drept si de interese materiale) greu de imaginat
pentru o Nara aliata a Axei în condiNiile celui de-al doilea razboi mondial, faNa de majoritatea
evreilor din Regat. Unul din aspectele acestei largi si controversate problematici este acela al
folosirii evreilor în detasamente de munca, acNiune vazuta ca echivalent al prestarii obligaNiilor
militare în timp de razboi pentru un grup etnic eliminat din cadrele armatei. ExistenNa acestor
detasamente de munca are la baza o legislaNie discriminatorie antisemita, dar în nici un caz nu
are motivaNii represive (probabil cu singura excepNie a Detasamentului 120 Balta în Transnistria).
În anii 1939-1940 evreii înrolaNi în Armata Româna serveau în unitaNi necombatante (fara arme),
de muncasi fortificaNii (asa-numitele unitaNi de sapatori) atasate pe lânga Marile UnitaNi
(divizii), sau în unitaNi CFR. Cauza era neîncrederea autoritaNilor în loialitatea evreilor si
suspiciunea faNa de posibile simpatii 'de stânga' ale acestora. De altfel, un proces similar a
condus si pe vremea lui Ceausescu la înrolarea multor minoritari ‘nesiguri’ (Nigani, ucrainieni,
etc.) în unitaNi de munca CFR (‘diribau’ cum erau cunoscute cu un termen impropriu, ce provine
de la firma germana de contrucNii Derubau). O carte postala expediata în 1940 de un evreu de la
o astfel de unitate de munca (la soseaua Deva-Brad) a fost deja comunicata [3, p.13, fig.6], dar
astfel de piese nu fac subiectul articolului de faNa, aparNinând postei militare.
Baza înfiinNarii detasamentelor de munca pentru evrei o constituie legislaNia antisemita, prin care
evreii erau îndepartaNi din armata: Decretul-Lege 2650 / 8.8.1940 privitor la starea juridica a
locuitorilor evrei din România (numit si ‘Statutul Evreilor’) prin care nu mai puteau fi militari
evreii care nu erau cetaNeni români la 1918 (asa-numitele categorii II si III) si Decretul-Lege
3984 / 4.12.1940 referitor la Statutul Militar al Evreilor, prin care evreii erau exclusi în totalitate
de la serviciul militar, ei fiind obligaNisa plateasca taxele militare sisa presteze munci de interes
obstesc.
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Pe de alta parte, munca obligatorie de folos obstesc este reglementat prin Legea 425 / 15.5.1941
pentru organizarea muncii naNionale, lege care se refera nu numai la evrei, ci si la români: cei
fara ocupaNie, cei încorporaNi în organizaNia M.T.R. – Munca Tineretului Român, cei din lagare.
ÎnfiinNarea practica a detasamentelor de evrei va avea loc doar dupa declansarea razboiului
antisovietic, când se trece la rechiziNionarea evreilor pentru munca, pe baza Decretului 2030 /
12.7.1941 prin care a fost promulgat Regulamentul asupra decretului relativ la Statutul Militar
al Evreilor. Toate aceste legi vor fi publicate în extrase largi în catalogul autorului.
În urma acestui regulament, MAI (Ministerul Afacerilor Interne) solicita cu ordinul telegrafic
492 / 1.8.1941 catre Prefecturi:
• Se întrebuinNeaza evreii valizi între 20-50 ani la lucrari de cai ferate, alegera lor cade în sarcina
prefecNilor. Vor fi platiNi cu 90 lei /zi, masa si baracile prin grija Dir.Gen.CFR. Detasamentele de
lucratori vor fi conduse la destinaNie de 1 poliNist si 3-4 jandarmi, si predaNi organelor CFR.
Dar reglementari clare au fost expediate doar odata cu Ordinul Corpului 7 Teritorial, Bir. 2
Mobilizare 4577 / 30.10.1941 (‘InstrucNiuni pentru organizarea si funcNionarea detasamentelor
de lucru pentru evrei’), care, fiind de un interes deosebit pentru problematica generala a
detasamentelor de munca, vor fi expuse pe larg în catalog.
În judeNul Hunedoara s-au înfiinNat 4 detasamente de munca exterioare, din care unul principal
(cel la linia CFR Deva-Brad), care a concentrat si evrei din judeNul Timis, celelalte trei,
secundare (la lucrari sosele), care au avut numai evrei din judeNul Hunedoara.
Detasamentul CFR Nevoies– 1941-1943.
Am venit mâhniNi, cu suflet întristaNi / Tinerii din Hunedoara si Banat / Si cu munca noastra plina
de sudoare si oftat / Face-vom azi sau mâni linia Brad / Zori de zi ne sculam si plecam/Sa
muncim din greu cu targa si cu lopata / ÎncarcaNi, descarcaNi, nu mai staNi / Randamentul e cerut
la vagoneta / Si când soarele se îndreapta spre culcusul lui obosit / Drumul nostru este lung si
avem un gând de mult dorit / De a pleca toNi acas' fericiNi/ Si în crezul de evreu mai întariNi/
Drumul nostru este lung sifara de sfârsit / Nimeni nu ne spune 'bine aNi venit' / Si în coloanele
cuprinse de soldaNi înarmaNi / Ne-am facut rând cu toNii vesnic fraNi.
Poezia de mai sus, poate fara prea mari valenNe literare, este totusi una speciala: scrisa la
26.4.1943 de catre poetul Husz Emanuil, este o poezie pe care o cânta în coloana de mars evreii
cari lucreaza în detasamentele de lucru dupa cum relateaza o nota contemporana a poliNiei Deva.
Am considerat-o o buna introducere pentru a intra în atmosfera detasamentelor de lucru de pe
linia CFR Deva-Brad.
Începutul lucrarilor la aceasta linie este marcat la 15.4.1939 de mutarea din Cluj la Deva a
InspecNiei III L.S. (Lucrari Speciale) CFR. InspecNia avea în 1941 trei secNii: LS I Mintia, LS II
Fizesti si Buruiene (azi Paulis); dupa alte surse aceste secNii erau la Buruiene, Luncoiu si Brad.
Începute iniNial cu unitaNi militare CFR si cu munca civila platita, lucrarile avanseaza cu
dificultate, motiv pentru care linia este declarata lucrare de interes naNional, si va beneficia si de
aportul detasamentelor de lucru pentru evrei (care prestau mai ales munca necalificata la
terasamente, transport materiale, etc).
Aici va exista în perioada august-octombrie 1941 Detasamentul de lucru Nevoies (satul se
numeste azi Lunca, iar localizarea pe care o face catalogul TeleguN-Thielk ca fiind Piatra Olt
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Caracal, este total incorecta). În realitate detasamentul era repartizat în 3 sate (Nevoies, Fizessi
Chiscadaga), care uneori sunt prezentate ca detasamente de sine statatoare. Pe lânga
detasamentul de evrei, mai exista Detasamentul L.O. (Lucru Obligatoriu) 68 Bejan pentru
vagabonzi, înfiinNat în primavara anului 1941 si desfiinNat în octombrie (a funcNionat cca. 5 luni),
când vagabonzii au fost transferaNi la Târgsor. Nu în ultimul rând, la Craciunesti a existat între
anii 1941-1944 un lagar de munca pentru prizonieri de razboi sovietici (numit si Detasamentul
67 Brad), care lucrau la o cariera de calcar din zona, dar erau foarte aproape de traiectul caii
ferate. Toate aceste localitaNi sunt prezentate în harta alturata, inducând ideea
ca istoricul construcNiei caii ferate Deva-Brad este una plina de inedit si
diversitate.
MAI precizeaza în adresa 6547 / 1.8.1941 catre Prefectura:
• S-au dat dispoziNii de a pune la dispoziNia organelor CFR din Deva 500 evrei
valizi între 20-50 ani, prin aceasta descongestionându-se centrul de evacuare
HaNeg [în ‘centre de evacuare’ au fost mutaNi din iulie 1941 si pâna în 1944
majoritatea evreilor din localitaNile rurale si urbane neresedinNa, deci în afara
celor din Deva. În judeNul Hunedoara astfel de centre pentru evacuaNi au fost
stabilite la Deva (evacuaNii fiind cazaNi la evreii din oras), Ilia (cazaNi în castelul
Ilia si la evreii din localitate) si HaNeg (cazaNi la evreii din localitate sau în
castelele din subcentrele Paclisa siNalaNi). Istoricul centrelor de evacuare poate
fi stabilit în detalii, dar nu face obiectul articolului de faNa].
Doua zile mai târziu, MAI trimite ordinul telegrafic nr. 6713 / 3.8.1941:
• Conform ordinului Maresalului Antonescu, trebuie sa se ia legatura cu Serviciul Lucrarilor Publice din
jud. Hunedoara caruia i se pun la dispoziNie pentru lucrari 1000 evrei între 18-60 ani (alesi dintre cei
înscisi pe listele Cercului de Recrutare). Ei trebuie sa fie vizitaNi de o comisie medicalasi vor fi platiNi
cu 25 + 10 lei / zi. Restul evreilor din judeN, vor fi folosiNi la lucrul strazilor din orase si a altor sosele
din judeN, daca Serv.Lucr.Publice nu are nevoie de lucratori peste cei 1000. Aceste indicaNii au fost
trimise la CFR cu Ordinul nr. 12614 / 2.8.1941.
RezoluNia Prefectului centralizeaza datele statistice privind evreii apNi de lucru din judeN: totalul
celor valizi între 18-60 ani este doar de 770, din care sunt propusi 376 pentru lucrari publice si
394 pentru CFR.
Plecarea evreilor din HaNeg spre santierul CFR Deva-Brad este relatata de PoliNia HaNeg în adresa
3908 / 6.8.1941:
• La 6.8.1941, ora 16 au plecat din gara HaNeg 303 evrei (între 18-60 ani) din Centrul Evacuare HaNeg
si subcentrele NalaNi siPaclisa, îmbarcaNi în vagoane.
DirecNiunea Generala CFR Bucuresti, Cabinet Grup II Tehnic, cu adresa 1122/343 / 8.8.1941,
cere avizul Prefecturii pentru repartizarea evreilor:
• Ca urmare a Ord. MAI 12614 / 2.8.41 prin care s-au repartizat catre CFR 1000 evrei pentru santierul
de lucru între Deva-Brad, avem onoarea a ruga Prefectura sa permitasisa dea concursul.
Problema era însa ca nu existau în întreg judeNul Hunedoara 1000 evrei apNi de lucru pentru
detasament; conform tabelelor trimise de Prefectura catre CRH prin adresa 2771 / 9.8.1941, doar
205 evrei din tot judeNul [au fost trimisi pâna la urma] pe santierul CFR Deva-Brad. De aceea,
completarea numarului necesar s-a facut aducându-se 461 evrei rechiziNionaNi pentru munci de
folos obstesc din Timisoara si din judeNul Timis.
ÎnfiinNarea detasamentului este practic confirmata de adresa 1087 / 13.8.1941 a InspecNiei 3 Ls
CFR Deva (ing. C. Nastasescu) catre Prefectura, care:
• Comunica sosirea si instalarea pe santierul Deva-Brad a 1000 evrei [vom vedea mai jos ca sunt mai
puNini, n.a.], care au fost predaNi cu tablou, dar fara nici un însoNitor [desi reglementarile prevedeau
însoNirea lor de catre jandarmi, n.a.]. Roaga sa se intervina la Legiunea Jandarmi Deva sa trimita o
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
unitate de 5-10 jandarmi înarmaNi care sa faca paza si siguranNa echipelor de evrei. Altfel, cum nu
exista nici o arma în santier si nici posibilitatea legala de a folosi forNa, cei de la CFR sunt încarcaNi cu
oraspundere pe care nu si-o pot asuma.
Ca urmare, Prefectura cere 10 jandarmi, dar jandarmeria afirma ca nu
are oameni pentru astfel de probleme sica paza evreilor trebuie facuta
de catre Centrul de Recrutare prin mobilizaNi. Problema pazei
detasamentului de lucru Deva-Brad (cu 900 oameni la acea data) va
mai fi pusasi de seful secNiei LS I Mintia, ing. C. Craciun într-o adresa
catre Prefectura. Problema a fost rezolvata ulterior temporar prin forNe
proprii, în sensul ca la 28.8.1941 paza celor de la Nevoies era asigurata
de postul de jandarmi Nevoies. Dar în speranNa unei rezolvari definitive
si legale, Comandamentul 7 Teritorial comunica Prefecturii cu adresa
3068 / 1.9.1941 faptul ca garda pentru paza detasamentului s-a cerut
Cercului Recrutare Deva prin adresa nr. 2781. Probabil ca desfiinNarea
detasamentului doua luni mai târziu a ‘rezolvat’ problema pâna la
urma. Oricum, se pare din toate aceste tergiversari ca paza nici nu era o
prioritate, din moment ce nici un lucrator nu avea intenNia sa evadeze,
stiindu-se ca munca în acest detasament este pe timp marginit si
obNinerea unei învoiri nu era o imposibilitate. De altfel, detasamentele
anului 1941 nici nu erau organizate în sistem ‘tabara’ pentru a putea fi
pazite si noaptea, cazarea se facea în sate la localnici.
Fig.1:toamna 1941: sigiliu
administrativ cu textul
Rom ân ia *
Deta sam entul de
luc ru L .O. N E V O E S -
Hunedo a ra. Este însa
cu totul improbabil ca acest
sigiliu sa fi fost folosit si ca
stampila de cenzura, cel
puNin pentru anii 1941-
1942.
• Statistici: SituaNia evreilor la 25.10.1941 extrasa din tabelele nominale întocmite de Prefectura era
urmatoarea: 300 în tabara de munca Nevoies, 218 în tabara de munca Chiscadaga si 236 în tabara
de munca Fizes (la toate facând-se precizarea ‘santier CFR, supravegheaNi de organele CFR,
cartiruiNi în comuna’), deci în total 754 evrei. O alta statistica din aceeasi data (adresa Prefecturii catre
MAI, 3714 / 28.10.1941) aduce detalii despre originea acestora: astfel, în centrele de munca din
comunele Nevoies, Chiscadaga, Fizes existau: 255 evrei hunedoreni, din care din mediul rural 6
minori si 60 majori, din mediul urban 31 minori si 158 majori. ToNi acestia sunt supravegheaNi de
organele CFR, cartiruiNi la locuitorii din comuna. Aici se adauga 497 evrei trimisi din Timisoara (96
minori, 401 majori), deci în total 752 evrei. Dintre acestie, evreii hunedoreni, cu vârste între 18-50 ani,
înscrisi în registrul CRH (Cercului de Recrutare Hunedoara), erau repartizaNi astfel pe santiere: 85 la
detasamentul CFR Chiscadaga; 64 la detasamentul CFR Nevoiessi 81 la detasamentul CFR Fizesti.
Fig. 2: 21.8.1941: carte postala
expediata de catre unul dintre cei
497 evrei timisoreni de pe santierul
CFR Deva-Brad, vezi adresa.
Detas(amentul) C.F.R. SecNia II
L.S., Nevoies, p.u. Soimus, jud.
Hunedoara, cartare si cenzura la
Deva, sosire Timisoara la 25.8.1941.
Alte exemple si imagini de
corespondenNe similare pot fi gasite
în bibliografie (vezi la finalul
articolului).
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
O adresa surprinzatoare a Dir.Gen a Drumurilor catre InspecNia LS 3 Deva (nr. 3369 / 13.8.1941)
solicita imperativ (unul dintre motive fiind posibilul contact cu prizonierii rusi de la lagarul
Craciunesti):
• În baza ordinului telegrafic nr. 13303 / 11.8.1941 al MSM, toNi lucratorii evrei din jud. Hunedoara de
pe linia Deva-Brad sa fie restituiNi Prefecturii pentru a fi repartizaNi la lucrari de drumuri.
Raspunsul LS 3 CFR precizeaza diplomatic în rezumat:
• Acest lucru nu se poate face, nu avem ordine în acest sens, evreii fac o treaba utila pe santier, plus
ca s-au investit sume mari în cazare, transport, bucatarie, alimente, ca sibataia de cap pâna s-a
ajuns la o organizare completa. Nu sunt probleme de contact cu prizonierii rusi, distanNa între evrei si
rusi e de cca. 15 km.
Pe plan naNional organele CFR aveau însa probleme serioase logistice cu noile detasamente
înfiinNate cam precipitat si dezorganizat, de aceea MAI comunica Prefecturii cu ordinul telegrafic
nr. 16824 / 14.8.1941 faptul ca:
• cei de la Dir.Gen.CFR nu au mijloace de cazare pentru toNi evreii din detasamentele de lucru CFR, si
cer ca acestia sa fie cazaNi în satele din apropiere, acolo unde nu exista alte posibilitaNi [acest lucru se
întâmpla din prima zi pe linia Deva-Brad, ca si la celelalte detasamente din judeN, toNi evreii de aici
fiind cazaNi la localnici, fapt ce a produs si nemulNumiri, vezi mai jos, n.a.].
Cdt. 7 Teritorial comunica Prefectului, 3484/C/28.8.1941.
• Conform Ord. MSM 30481 / 12.8.1941, toata chestiunea detasamentelor trece asupra Cercurilor de
Recrutare, cu începere de la 7.8.1941 [în realitate 22.8, data la care s-a primit Ordinul la Cercurile de
Recrutare, n.a.]. Acestea vegheazasiraspund pentru aplicarea Regulamentului Statutului Militar al
Evreilor si InstrucNiunilor nr. 31200. Roaga a se separa aceste detasamente de evrei de
detasamentele de prizonieri ce lucreaza la CFR (acestia constituiNi în Detasamentul de lucru 67
Brad), spre a se evita contactul între prizonierii rusi si evrei [si propagarea ideilor comuniste n.a.].
ExistenNa acestor detasamente nu este însa scutita de probleme disciplinare si detalii delicate
contravenind austerelor ordine superioare:
• Pe santierul CFR Brad exista doi sefi de echipa care primesc bani de la evrei pentru a fi ocrotiNi în
munca. Evreii spun ca atâta timp cât au bani, nu se tem de nimeni, pentru ca pot cumpara cu bani
orice si pe oricine. Sefii de echipa spun evreilor protejaNisa depuna eforturi la munca numai atunci
când vine inspecNia militara. Acest fapt a stârnit nemulNumiri mari printre muncitorii români ce sunt si
ei angajaNi ca lucratori (Adresa PoliNiei Deva, 109 / 13.10.1941).
Alte constatari frustrante pot fi de desprinse din adresa SecNiei Jandarmi Soimus catre Legiunea
Jandarmi Hunedoara, 778 / 11.11.1941:
• La Ord. Circ. 2259 / 941 privind evacuarea evreilor din casele particulare în baraci sau bordeie
construite de secNia LS Mintia [evacuare ce nu s-a mai realizat în 1941 datorita desfiinNarii
detasamentului, n.a.]: la 5.11.1941 s-au transportat la penitenciarul Târgsor 300 vagabonzi din
lagarul Bejan, astfel ca baracile au ramas goale si ar putea fi cazate acolo cele trei lagare de evrei
(Chiscadaga, Nevoies, Fizes). Regretabil ca vagabonzii au fost toNi români, mulNi nevinovaNi, au fost
cazaNi în baraci pazite de o companie de 200 soldaNi, cu gard împrejmuitor de sârma ghimpata, însa
evreii sunt protejaNi de organele InspecNiei LS III Deva, care nu a luat nici o masura în sensul celor de
mai sus, desi s-a intervenit acolo. Evreii dispun de bani, am ramas sfidat în faNa lor, deoarece stiu sa
corupa sistematic. Vedem ca deplasarea evreilor se face sistematic cu învoirea sefilor CFR superiori,
conform unei convenNii dintre DirecNiunea Gen. CFR si Minister se prevad clauze ca evreii pot sa se
alimenteze prin personalul lor, astfel ca sunt evrei care fac pe comercianNii de vagoane întregi de
alimente, chiar si pentru nevoile CFR, sunt evrei care lucreaza la birouri, iar personalul respectiv sigur
ca are timp de afaceri. Alte masuri nu putem lua, deorece evreii care circulasi sunt cazaNi în case
particulare în mediul rural sunt acolo cu aprobarea InspecNiei III CFR Deva, un organ superior.
În adresa 75366 / 8.11.1941 a CRH catre Prefect se aminteste tot în acest sens:
• în 5.11.1941 s-a efectuat razie la detasamentele de la Serviciul Tehnic JudeNean, constatari: […] la
detasamentul CFR Brad lipsa [nemotivaNi, n.a.] 6 evrei.
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Înasprirea condiNiilor de cazare si a regimului învoirilor este comunicata prin adresa C7T (Corpul
7 Teritorial Sibiu) catre Prefect, 14495 / 29.10.1941:
• conform Ordinului MSM 17154 / 19.10.1941: prin întrebuinNarea evreilor la munca de folos obstesc,
acestia au posibilitatea sa ajunga în contact cu populaNia satelor românesti, unde vor încerca sa faca
propaganda comunista, sau prin corupNie, sa obNina anumite beneficii, ori sa-i contamineze cu boale
[exista într-adevar o credinNa ciudata însa sincera în acea vreme ca 'evreii poarta boli contagioase',
n.a.]. Trebuie facuta imposibila orice apropiere a evreilor de populaNia satelor: cu începere de la
primirea acestui ordin se interzice ca evreii sa locuiasca în case românesti. Ei se cazeaza în afara
localitaNilor, se vor construi imediat bordeie sau baraci. ComandanNii fac controale pe teren,
pedepsind pe cei care dovedesc usurinNa în paza evreilor aflaNi la lucru. Se reaminteste Ord. 17782
/10.10.1941, prin care este interzisa orice deplasare a evreilor dintr-o localitate într-alta. Orice
calatorie pe CFR va fi raportata imediat C7T [datorita desfiinNarii detasamentelor exterioare o luna
mai târziu, aceste indicaNii au ramas de fapt fara obiect. Ele s-au aplicat doar în anii 1942-1943, când
detasamentele au fost constituite de MSM conform normelor militare, n.a.]
C7T revine în acelasi ton cu adresa 4377 /C / 30.10.1941 catre Prefecturi, prin care:
• se trimit instrucNiunile 31200 [nu se publica aici, doar în catalog, n.a.]. În timp de pace se aplica
prescripNiile Decretului Lege publicat în MO 28 / 5.12.1940 […]. Din 16.10.1941 toate detasamentele
de pe teritoriul C7T au trecut exclusiv în subordinea directa a C7T, ele depind disciplinar, ordine si
justiNie de Cercul de Recrutare corespunzator. Evreii vor fi scosi afara în bordee, tabere, baraci,
vagoane, localuri parasite, etc. E interzisa cazarea lor la sate.
La rândul sau, Comandamentul Detasamentelor CFR comunica Detasamentelor CFR nr. 50-67:
• Se trimite copia Ord. MSM, secNia 6-a nr. 2539 / 27.10.1941. VeNipastra mai departe comanda si
raspunderea prezenNei si activitaNii acestor unitaNi de evrei.
Acest fapt este întarit de MSM, cu adresa 25395 / 27.10.1941 catre Brigada CF, Comandamentul
Detasamentelor Lucru CF:
• Odata detasamentele date Cailor Ferate, ele depind de Comandamentul Detasamentelor si de MSM,
SecNia 6-a. Nici o alta autoritate militara sau civila afara de MSM, SecNia 6 Transporturi nu va mai
dispune de evreii repartizaNi CFR.
În mod aparent brusc, este luata decizia desfiinNarii detasamentelor de lucru exterioare (probabil
ca urmare a repetatelor plângeri, nereguli si dificultaNi de organizare). MCG (Marele Cartier
General) secNia I, transmite catre MAI prin adresa 58784 / 20.11.1941:
• Munca de interes obstesc a evreilor aflaNi în detasamente de lucru deplasate din orasele din care fac
parte evreii înceteaza la 1.12.1941. Evreii au voie a se înapoia în orasele unde sunt Cercurile de
Recrutare din care fac parte. Dupa 1.12.1941, evreii vor putea fi folosiNi numai în orasele din care fac
parte, având voie a locui acasa. Evreii meseriasi, daNi la oricare ateliere militare, sau care lucreaza
pentru armata,ramân repartizaNi în continuare pâna la 20.12.1941.
DesfiinNarea detasamentelor este confirmatasi de adresa InspecNiei LS III CFR catre Prefect,
1905 / 26.11.1941:
• urmare adresei dvs. 3960 / 20.11.1941 [prin care se solicita mutarea evreilor în baracile
detasamentului de vagabonzi, evacuat din Soimus la Târgsor n.a.], va comunicamca în conformitate
cu Ordinul telegrafic 57293 / 10.11.1941 al MCG, toNi evreii de pe santierele noastre trebuie pusi la
dispoziNia CR de origine pentru alta întrebuinNare. Cei aparNinatori de CRH au fost îndrumaNi acolo
înca din 21.11.1941, iar cei aparNinatori CR.Timis sunt gata de plecare, se asteapta numai vagoanele
necesare cu care sa fie transportaNi.
În fine CFR, SecNia 3 LS Deva, comunica prin adresa 2030 / 9.12.1941:
• Evreii nu mai sunt pe santierele noastre.
Iar CRH comunica Prefectului cu adresa 83256 / 13.12.1941:
• În urma Ord. MSM 56784 / 20.11.1941 am dispus lichidarea detasamentului de evrei si s-a facut o
noua repartizare a lor pentru munca [acestia fiind încadraNi în detasamente locale de munca la Deva,
HaNeg, Orastie, Hunedoara, n.a.]
Detasamentele exterioare de munca au fost re-înfiinNate în vara anului 1942 de catre MSM.
Acum se re-înfiinNeazasi detasamentele evrei de la linia CFR Deva-Brad, dar cu alte localizari:
astfel se cunoaste Detasamentul L.O. 19 Bejan,pazit de garda militara, probabil în fostul local
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
al lagarului de vagabonzi (la acest detasament se refera de fapt poeziile din acest articol) si
Detasamentul L.O. 20 (cu localizare neclara, probabil Nevoies). Se pare ca acum toNi evreii sunt
din afara judeNului Hunedoara (Timisoara si Craiova cel puNin); acesta, ca si faptul ca
detasamentele sunt acum organizate si conduse direct de catre MSM conform principiilor
militare, fiind motive pentru care arhiva Prefecturii Hunedoara nu mai are decât date puNine si
indirecte despre acest subiect. Se pare ca detasamentele sunt desfiinNate definitiv în vara 1943,
munca fiind continuata de unitaNile armatei (între care si unitaNi militare cu 'minoritari', dar nu
evrei, asa cum ar fi Detasamentul 107 CFR, desfiinNat la rândul sau în ianuarie 1944).
DesfiinNarea Detasamentului L.O. 19 este suprinsa de o alta poezie aparNinând lui Husz Emanuil:
Liberi suntem, plecam cu toNi acasa / ÎntariNi în suflet si voiosi / Dragii nostri ne îmbraNiseaza /Ca
am sosit cu toNii sanatosi / Cu credinNa sitarie / Si cu fruntea în sus / Cu braNeoNeliNi / Stam cu toNii
la datorie / Si din inima ne-am înfraNit / Noroc, noroc / Soimus, Mintia si cu pod / Noroc, noroc /
Bejane cu apel cu tot / La revedere pe a noastra glie / La itra ot baereN Izrael.
Detasamentul Câmpu lui Neag – 1941.
Organizarea detasamentului de lucru Câmpu lui Neag s-a facut ca urmare a adresei 3306 /
9.8.1941 a DirecNiei Generale a Drumurilor:
• Urmare a adresei 25147 / 26.7.1941, s-a delegat o persoana pentru organizarea santierului,
repartizând 162 evrei, ce vor fi transportaNi imediat de la Deva la Câmpu lui Neag pentru
reconstruirea drumului Livezeni -Câmpu lui Neag în sectorul comunei Câmpu lui Neag.
La aceeasi data aici erau consemnaNi 83 evrei, dintre care 26 evrei din Vulcan, 45 din Lupeni, 12
din Petrosani (conform tabelelor Prefecturii atasate adresei 2771 / 9.8.1941), iar la 25.10.1941
existau 160 evrei care lucreaza la soseaua Uricani -Câmpu lui Neag, Serviciul tehnic, cartiruiNi
la locuitorii din comuna. În alt document, tot în luna octombrie detasamentul figureaza cu 120
oameni.
Urmare a adresei nr. 63737/C/27.10.1941 a Comandamentului 7 Teritorial Sibiu, prin care se cer
150 evrei la Reg.7 Pioneri si 50 evrei la Garnizoana Deva pentru terminarea lucrarilor de
canalizare la cazarmile noi, Prefectul aproba în rezoluNie 150 evrei de la Câmpu lui Neag pentru
Reg.7 Pi, pentru restul va decide ulterior. Astfel ca viaNa detasamentului a fost scurta, dar la
29.10.1941 evreii au fost evacuaNi din Câmpu lui Neag la Paclisa si dintr-un alt motiv:
• deoarece se aduna, fac politicasi agita spiritele. În seara de 27.10 au fost gasiNi în sinagoga cu
lumina stinsa discutând asupra raspunsului Dlui Maresal Antonescu dat lui Filderman.
Legiunea Jandarmi Hunedoara confirma prin adresa 368 / 1.11.1941 ca evreii de la Câmpul lui
Neag au fost evacuaNi.
Detasamentul Pestera Bolii – 1941.
La înfiinNare (9.8.1941), detasamentul Serviciului Tehnic de la Pestera Bolii cuprindea 31 evrei,
din care 24 din Petrila-Lonea si 7 din Petrosani. O situaNie cumulata înaintata de Prefectura catre
MAI cu nr. 3714 / 28.10.1941, totalizeaza 346 evrei aflaNi la Serviciul Drumuri NaNionale din
centrele de munca Baleia, Pestera Bolii si Câmpul lui Neag, din care: din rural 2 minori, 15
majori, din urban 25 minori, 304 majori. Acestia sunt folosiNi la lucrari la soseaua Pui-Baleia si
Uricani-Câmpu lui Neag, fiind supravegheaNi de Serviciul Tehnic, si cartiruiNi la locuitorii din
comunele respective. Dintre acestia, la Pestera Bolii se gaseau 25 evrei cu vârste între 18-50 ani
înscrisi în registrul CRH Hd.
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Se pare ca de fapt, lucratorii din Petrosani nu stateau la Naranii la care erau cartiruiNi, ci dormeau
la domiciliu, dupa cum rezulta din adresa PoliNiei Petrosani, 1087 conf. / 24.10.1941:
• Evreii de la Pestera Bolii vin în Petrosani autorizaNi de conducatorii taberelor de munca, pentru
alimentare si pentru dormit.
Acest lucru e confirmat de PoliNia Petrosani, în adresa 13547 / 5.11.1941 catre Prefectura.
• Seful direct al detasamentului de lucru Pestera Bolii, Picherul Udrea a dat voie evreilor din Petrosani
ca sa vina sa doarma la domiciliul lor în baza unui ordin afirmativ primit de la Serviciul Tehnic
JudeNean. De la data primirii Ordinului Prefectului (3710) am interzis categoric intrarea evreilor de pe
santier în oras.
Dupa ce Legiunea Jandarmi Hunedoara propune prin adresa 368 / 1.11.1941 evacuarea celor de
la Pestera Bolii si din defileul Jiului (sa se termine cu discuNiile în jurul plimbarilor acestora la
casele lor), PoliNia Petrosani comunica Prefecturii cu nr. 13932 / 4.11.1941:
• în conformitate cu ordinul dvs. telefonic, am evacuat în cursul zilei de azi 4.11 pe toNi evreii de la
detasamentul de lucru Pestera Bolii, înaintându-se sub escorta un numar de 26 evrei predaNi PoliNiei
HaNeg pentru a fi internaNi în [centrul de evacuare] NalaNi.
Detasamentul Baleia -1941.
Cel mai izolat detasament de munca a fost cel cazat la cabana Baleia, din Retezat, pentru lucrari
la soseaua Pui – Baleia. IniNial, la 9.8.1941, un total de 51 evrei au fost trimisi la Baleia, din care
33 din Deva si 18 din Petrosani. O reducere a efectivului are loc dupa 27.8.1941, astfel ca într-o
situaNie din 2.9.1941 mai existau doar 23 evrei, din care 4 erau plecaNi la 30.8 (2 bolnavi, 1 la
Serviciul Tehnic, 1 la Consiliul de Razboi). La 25.10.1941 erau recenzaNi 20 evrei la cabana
Baleia (care lucreaza sub supravegherea Serviciului Tehnic JudeNean). Dintre acestia, 16 erau cu
vârste între 18-50 ani, înscrisi în registrul CRH.
Acest detasament a avut probabil cele mai multe sesizari privind 'indisciplina lucratorilor'.
Astfel, Pretura Plasei Pui cere Prefectului, prin adresa 2357 / 2.9.1941:
• ca evreii de pe santierul de lucru Baleia sa fie condusi si controlaNi de un subinginer cu autoritate, nu
de catre picher care nu are autoritatea necesara, de aceea evreii parasesc locul sau sunt scutiNi
pentru motive neîntemeiate. MulNi sunt trimisi la Pui pentru boli închipuite, nu au nici o continuitate în
lucru. Se propune ca santierul sa fie desfiinNat, pentru ca Pretura nu are cum exercita un control
asupra evreilor, din cauza distanNei si a lipsei mijloacelor de transport.
Tot Pretura Plasei Pui, cu adresa nr. 2429 / 13.9.1941 revine si specifica:
• faptul ca evreii se deplaseaza în diferite localitaNi se datoreaza numai ca picherul însarcinat cu
supravegherea lucrarilor pleaca urechea la orice pretext invocat de evrei.
Si mai mult, Cdt. 7 Teritorial Sibiu comunica între altele în adresa 63284/C/11.10.1941 catre
Prefect, ca la 24.9.1941, ora 14.30, cu ocazia unui control la grupul evreilor din Baleia, din 20
evrei s-au mai gasit 5, restul fiind învoiNi sau întârziaNi din învoire. Adresa se încheie cu un
avertisment formal: ‘ordinele MSM sunt categorice -evreii nu pot fi învoiNi', de aceea …sa nu se
mai repete !
Soarta cabanei Baleia pare sa îngrijoreze si ONT-ul, care
• prin adresa 13438 / 10.1941 arata ca Prefectura a dispus rechiziNionarea întregului inventar al casei
de adapost Baleia, ceea ce duce la dezorganizarea cabanei ramasa în parasire. Se cere sa se
renunNe la aceasta masura care loveste interesele turismului din zona.
Ca raspuns la solicitarea Prefecturii, CRH comunica prin adresa 30433 / 3.11.1941:
• adapostul Baleia este ocupat de evreii trimisi la munca. CRH a blocat numai paturile de fier.
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Oricum, problema se va rezolva altfel, deoarece Legiunea Jandarmi Hunedoara propune prin
adresa 368 / 1.11.1941 evacuarea evreilor de la Baleia, care 'nu lucreaza nimic'. Aceasta
evacuare a si avut loc în scurt timp, din moment ce în adresa CRH catre Prefect, nr. 75366 /
8.11.1941 se arata ca la 5.11.1941:
• evreii fosti în detasamentele Baleia, Câmpu lui Neag si Pestera Bolii sunt în curs de deplasare la
Deva pentru completarea unui detasament [local] de 200 evrei la Reg. 7 Pioneri, conform ordinului
C7T.
Din multe puncte de vedere, se poate spune ca organizarea detasamentelor de munca pentru evrei
în 1941 a fost un esec, recunoscut deschis de autoritaNile timpului: internarea în masa,
nediscriminatorie, în tabere de munca a dezorganizat viaNa economica a Narii, iar disciplina si
supravegherea acestora era subiect de constatari jenante. Ordine aberante ale lui Antonescu
('daca [evreii din detasamente] fug, se împusca unul din zece', Ordin 5811 / 18.7.1941 al MAI)
erau ridiculizate pe teren de corupNia generalizata, ceea ce determina poliNia si jandarmeria la
rapoarte pline de frustrari, din care doua exemple au fost date mai sus. Preluarea organizarii si
conducerii lor de catre MSM în 1942-1943 a dus însa în mod sigur la o înasprire a disciplinei,
similar unitaNilor militare obisnuite.
Aspecte postale.
CorespondenNa de la detasamentele de munca pentru evrei nu era supusa nici unui fel de
restricNii, altele decât cele impuse de cenzura în general. Aceste restricNii erau reaminitite de
Prefectura, care în adresa 2781 / 12.8.1941 catre Centrul Recrutare Deva, dupa ce constata ca
exista abateri în detasamentele de evrei la lucru obstesc, cere:
• Nu se va permite corespondenNa pe cale particulara. Orice corespondenNa se va trimite numai prin
posta, scrisa în limba româna sau germana.
Limitarea la limbile românasi germana se refera la interdicNia corespondenNei în limba maghiara
valabila la acea data, dar si la lipsa cenzorilor cunoscatori ai altor limbi straine la biroul cenzurii
Deva.
CorespondenNe de la evrei aflaNi la munci de interes local (în orasele de domiciliu) nu pot exista,
din moment ce eventualii expeditori foloseau adresa lor de domiciliu (la care dormeau noaptea)
si nu cea a detasamentului, de aceea detasamentele locale nici nu au fost tratate în articolul de
faNa (de menNionat doar ca cele mai multe au existat în Deva, de ex. Detasamentul Primariei, a
diverselor unitaNi militare, etc, dar si în Hunedoara, Orastie, Petrosani, HaNeg). Activitatea lor
consta în munci de construcNii în interesul unitaNilor militare (inclusiv primele lucrari la
pregatirea adapostului din dealul CetaNii) sau în munci gospodaresti citadine în interesul
primariilor (din care cea mai cunoscuta e munca 'la zapada' din iernile 1941 -1944)
Singurele corespondenNe postale care pot documenta capitolul de faNa sunt cele expediate sau
primite la detasamentele de lucru exterioare (care erau distribuite în afara oraselor de domiciliu a
evreilor). De asemenea, din cauze înca neclare, nu se gasesc corespondenNe din detasamente
exterioare, dar aparNinând evreilor din judeNul respectiv (Hunedoara în cazul de faNa), probabil în
acest caz lucratorii evrei trimiteau vesti acasa prin alte mijloace (cunostinNe, colegi de
detasament învoiNi, etc). Acesta este motivul pentru care de la Detasamentul Nevoies
corespondenNele întâlnite aparNin în exclusivitate celor 490 evrei timisoreni din 1941 (vezi fig.2,
sau cele din articolele indicate la bibliografie), respectiv celor din Craiova în anul 1942 (fig. 3).
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Nu au fost întâlnite pâna acum corespondenNe de la cele trei detasamente 'de drumuri' (Câmpu lui
Neag, Pestera Bolii, Baleia), existenNa lor este chiar improbabila din cel puNin trei motive:
efectivele mici de evrei la aceste detasamente, perioada scurta de existenNa a lor si (mai ales)
faptul ca toNi evreii din aceste detasamente erau din judeNul Hunedoara. Daca acestea vor fi
întâlnite, ele pot fi apreciate ca foarte rare, raportate la cele de la Detasamentul CFR Nevoies din
1941 care sunt relativ frecvente (oricum, cel mai frecvent întâlnite corespondenNe de la
detasamentele de munca pentru evrei din România).
Fig. 3: 24.8.1942: carte postala
expediata de familia din Craiova
catre un evreu din Detasamentul
L.(ucru) 20 Deva, cenzura la
Craiova, sosire Deva la 27.8.1942:
'De la colegul tau venit aci am aflat
ca esti trist, este adevarat ca pe
sarmanul nostru Dori nu-l poate
înlocui nimeni, dar când te
gândesti cât a suferit în ultimul
timp si ca nu putea rezista acestor
timpuri, moartea lui a fost o
usurare pentru el, pentru noi este
mai greu'.
Caracteristicile trimiterilor postale sunt acelea obisnuite pentru corespondenNele civile, evreii din
detasamentele de munca fiind acolo în calitate de civili si nu de militari (ei fiind îndepartaNi din
armata dupa cum s-a vazut). Astfel, cenzurarea are loc doar la nivelul biroului local de cenzura
din zona de expediNie (Deva în cazul nostru), nu exista cenzura la nivelul detasamentului (cu
câteva excepNii din anul 1943, dar care nu se refera la judeNul Hunedoara), iar singurele elemente
care permit identificarea si încadrarea corespondenNelor se refera la numele evreesc al
expeditorului (si al familiei care-i scrie, dintr-o alta localitate, din alt judeN), alaturat adresei
manuscrise a lucratorului, cel puNin într-una din variantele (în paranteza este indicat oficiul postal
de cartare, în general Deva, foarte rar Soimusul-Muresan):
• Detasamentul de lucru CFR (sau Detasament L.O.) Nevoies, jud. Hunedoara (SOIMUS,
DEVA), Aug.-Nov. 1941.
• Detasamentul CFR, Sectorul II L.S. CFR, Echipa 9, Nevoies, jud. Hunedoara (DEVA), Aug.
1941 (vezi fig. 2).
• Detasamentul L. 20, Deva (DEVA), Aug.-Oct. 1942 (vezi fig. 3).
Bibliografie filatelica:
1. G.A. Pohlig -Das rumänische Arbeitslager Nevoies, AG Zensurpost Rundbrief nr. 53/1987, p.41-43.
2. George Pataki -How a Romanian Railroad Was Built, Romanian Philatelic Studies, No. 3/1979, p.19
(retiparit din Stamp Show News, Iunie 1978).
3. Grecu Dan -The Romanian Military Working Units (1940-1945), Romanian Postal History Bulletin
no.1(28), Aprilie 1999, p.2-15.
4. Grecu Dan -Die rumänischen Militär-Arbeitseinheiten, AGZensurpost Rundbrief nr. 92/99, p.33-48.
5. Cristian Scaiceanu -CorespondenNa evreilor din detasamente de munca, lagare si închisori 19411944, Filatelia nr. 1 (525) / Ian. 2000, p.17-22.
6. Grecu Dan -UnitaNile de munca CFR 1940-1944, Filatelistul Feroviar nr. 1(22) / Feb.2001, p.5-9.
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Grecu Dan-Simion
C.P. 103, 2700 -Deva -1
e-mail: dang@deva.iiruc.ro
datelor din documentele cercetate prin amabilitatea colectivului DirecNiei JudeNene Hunedoara a
Arhivelor NaNionale. Pentru a nu complica textul nu se vor face trimiteri individuale la surse, toate
documentele aparNinând Fondului 'Prefectura Hunedoara' (Dosarele 115/1941, 266/1941, 267/1941,
69/1946). Acolo unde extrasele sunt înscrise cu caractere Arial 10 italice ele respecta fidel textul de baza,
unde sunt cu Arial 10 normale, textele sunt usor adaptate. Acest domeniu va face obiectul unui capitol din
catalogul planuit de autor, de aceea legislaNia si textele de interes general vor fi tratate acolo, articolul
de faNa servind drept material documentar suplimentar pentru studiul si înNelegerea condiNiilor si
atmosferei specifice în care au existat aceste detasamente de munca pentru evrei.
Soarta evreilor din timpul celui de-al razboi mondial aflaNi sub ordinele autoritaNilor române a
fost variata, de la exterminarea brutala din lagarele morNii din judeNele Golta si Berezovca
(Transnistria) pâna la o toleranNa (motivata ce-i drept si de interese materiale) greu de imaginat
pentru o Nara aliata a Axei în condiNiile celui de-al doilea razboi mondial, faNa de majoritatea
evreilor din Regat. Unul din aspectele acestei largi si controversate problematici este acela al
folosirii evreilor în detasamente de munca, acNiune vazuta ca echivalent al prestarii obligaNiilor
militare în timp de razboi pentru un grup etnic eliminat din cadrele armatei. ExistenNa acestor
detasamente de munca are la baza o legislaNie discriminatorie antisemita, dar în nici un caz nu
are motivaNii represive (probabil cu singura excepNie a Detasamentului 120 Balta în Transnistria).
În anii 1939-1940 evreii înrolaNi în Armata Româna serveau în unitaNi necombatante (fara arme),
de muncasi fortificaNii (asa-numitele unitaNi de sapatori) atasate pe lânga Marile UnitaNi
(divizii), sau în unitaNi CFR. Cauza era neîncrederea autoritaNilor în loialitatea evreilor si
suspiciunea faNa de posibile simpatii 'de stânga' ale acestora. De altfel, un proces similar a
condus si pe vremea lui Ceausescu la înrolarea multor minoritari ‘nesiguri’ (Nigani, ucrainieni,
etc.) în unitaNi de munca CFR (‘diribau’ cum erau cunoscute cu un termen impropriu, ce provine
de la firma germana de contrucNii Derubau). O carte postala expediata în 1940 de un evreu de la
o astfel de unitate de munca (la soseaua Deva-Brad) a fost deja comunicata [3, p.13, fig.6], dar
astfel de piese nu fac subiectul articolului de faNa, aparNinând postei militare.
Baza înfiinNarii detasamentelor de munca pentru evrei o constituie legislaNia antisemita, prin care
evreii erau îndepartaNi din armata: Decretul-Lege 2650 / 8.8.1940 privitor la starea juridica a
locuitorilor evrei din România (numit si ‘Statutul Evreilor’) prin care nu mai puteau fi militari
evreii care nu erau cetaNeni români la 1918 (asa-numitele categorii II si III) si Decretul-Lege
3984 / 4.12.1940 referitor la Statutul Militar al Evreilor, prin care evreii erau exclusi în totalitate
de la serviciul militar, ei fiind obligaNisa plateasca taxele militare sisa presteze munci de interes
obstesc.
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Pe de alta parte, munca obligatorie de folos obstesc este reglementat prin Legea 425 / 15.5.1941
pentru organizarea muncii naNionale, lege care se refera nu numai la evrei, ci si la români: cei
fara ocupaNie, cei încorporaNi în organizaNia M.T.R. – Munca Tineretului Român, cei din lagare.
ÎnfiinNarea practica a detasamentelor de evrei va avea loc doar dupa declansarea razboiului
antisovietic, când se trece la rechiziNionarea evreilor pentru munca, pe baza Decretului 2030 /
12.7.1941 prin care a fost promulgat Regulamentul asupra decretului relativ la Statutul Militar
al Evreilor. Toate aceste legi vor fi publicate în extrase largi în catalogul autorului.
În urma acestui regulament, MAI (Ministerul Afacerilor Interne) solicita cu ordinul telegrafic
492 / 1.8.1941 catre Prefecturi:
• Se întrebuinNeaza evreii valizi între 20-50 ani la lucrari de cai ferate, alegera lor cade în sarcina
prefecNilor. Vor fi platiNi cu 90 lei /zi, masa si baracile prin grija Dir.Gen.CFR. Detasamentele de
lucratori vor fi conduse la destinaNie de 1 poliNist si 3-4 jandarmi, si predaNi organelor CFR.
Dar reglementari clare au fost expediate doar odata cu Ordinul Corpului 7 Teritorial, Bir. 2
Mobilizare 4577 / 30.10.1941 (‘InstrucNiuni pentru organizarea si funcNionarea detasamentelor
de lucru pentru evrei’), care, fiind de un interes deosebit pentru problematica generala a
detasamentelor de munca, vor fi expuse pe larg în catalog.
În judeNul Hunedoara s-au înfiinNat 4 detasamente de munca exterioare, din care unul principal
(cel la linia CFR Deva-Brad), care a concentrat si evrei din judeNul Timis, celelalte trei,
secundare (la lucrari sosele), care au avut numai evrei din judeNul Hunedoara.
Detasamentul CFR Nevoies– 1941-1943.
Am venit mâhniNi, cu suflet întristaNi / Tinerii din Hunedoara si Banat / Si cu munca noastra plina
de sudoare si oftat / Face-vom azi sau mâni linia Brad / Zori de zi ne sculam si plecam/Sa
muncim din greu cu targa si cu lopata / ÎncarcaNi, descarcaNi, nu mai staNi / Randamentul e cerut
la vagoneta / Si când soarele se îndreapta spre culcusul lui obosit / Drumul nostru este lung si
avem un gând de mult dorit / De a pleca toNi acas' fericiNi/ Si în crezul de evreu mai întariNi/
Drumul nostru este lung sifara de sfârsit / Nimeni nu ne spune 'bine aNi venit' / Si în coloanele
cuprinse de soldaNi înarmaNi / Ne-am facut rând cu toNii vesnic fraNi.
Poezia de mai sus, poate fara prea mari valenNe literare, este totusi una speciala: scrisa la
26.4.1943 de catre poetul Husz Emanuil, este o poezie pe care o cânta în coloana de mars evreii
cari lucreaza în detasamentele de lucru dupa cum relateaza o nota contemporana a poliNiei Deva.
Am considerat-o o buna introducere pentru a intra în atmosfera detasamentelor de lucru de pe
linia CFR Deva-Brad.
Începutul lucrarilor la aceasta linie este marcat la 15.4.1939 de mutarea din Cluj la Deva a
InspecNiei III L.S. (Lucrari Speciale) CFR. InspecNia avea în 1941 trei secNii: LS I Mintia, LS II
Fizesti si Buruiene (azi Paulis); dupa alte surse aceste secNii erau la Buruiene, Luncoiu si Brad.
Începute iniNial cu unitaNi militare CFR si cu munca civila platita, lucrarile avanseaza cu
dificultate, motiv pentru care linia este declarata lucrare de interes naNional, si va beneficia si de
aportul detasamentelor de lucru pentru evrei (care prestau mai ales munca necalificata la
terasamente, transport materiale, etc).
Aici va exista în perioada august-octombrie 1941 Detasamentul de lucru Nevoies (satul se
numeste azi Lunca, iar localizarea pe care o face catalogul TeleguN-Thielk ca fiind Piatra Olt
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Caracal, este total incorecta). În realitate detasamentul era repartizat în 3 sate (Nevoies, Fizessi
Chiscadaga), care uneori sunt prezentate ca detasamente de sine statatoare. Pe lânga
detasamentul de evrei, mai exista Detasamentul L.O. (Lucru Obligatoriu) 68 Bejan pentru
vagabonzi, înfiinNat în primavara anului 1941 si desfiinNat în octombrie (a funcNionat cca. 5 luni),
când vagabonzii au fost transferaNi la Târgsor. Nu în ultimul rând, la Craciunesti a existat între
anii 1941-1944 un lagar de munca pentru prizonieri de razboi sovietici (numit si Detasamentul
67 Brad), care lucrau la o cariera de calcar din zona, dar erau foarte aproape de traiectul caii
ferate. Toate aceste localitaNi sunt prezentate în harta alturata, inducând ideea
ca istoricul construcNiei caii ferate Deva-Brad este una plina de inedit si
diversitate.
MAI precizeaza în adresa 6547 / 1.8.1941 catre Prefectura:
• S-au dat dispoziNii de a pune la dispoziNia organelor CFR din Deva 500 evrei
valizi între 20-50 ani, prin aceasta descongestionându-se centrul de evacuare
HaNeg [în ‘centre de evacuare’ au fost mutaNi din iulie 1941 si pâna în 1944
majoritatea evreilor din localitaNile rurale si urbane neresedinNa, deci în afara
celor din Deva. În judeNul Hunedoara astfel de centre pentru evacuaNi au fost
stabilite la Deva (evacuaNii fiind cazaNi la evreii din oras), Ilia (cazaNi în castelul
Ilia si la evreii din localitate) si HaNeg (cazaNi la evreii din localitate sau în
castelele din subcentrele Paclisa siNalaNi). Istoricul centrelor de evacuare poate
fi stabilit în detalii, dar nu face obiectul articolului de faNa].
Doua zile mai târziu, MAI trimite ordinul telegrafic nr. 6713 / 3.8.1941:
• Conform ordinului Maresalului Antonescu, trebuie sa se ia legatura cu Serviciul Lucrarilor Publice din
jud. Hunedoara caruia i se pun la dispoziNie pentru lucrari 1000 evrei între 18-60 ani (alesi dintre cei
înscisi pe listele Cercului de Recrutare). Ei trebuie sa fie vizitaNi de o comisie medicalasi vor fi platiNi
cu 25 + 10 lei / zi. Restul evreilor din judeN, vor fi folosiNi la lucrul strazilor din orase si a altor sosele
din judeN, daca Serv.Lucr.Publice nu are nevoie de lucratori peste cei 1000. Aceste indicaNii au fost
trimise la CFR cu Ordinul nr. 12614 / 2.8.1941.
RezoluNia Prefectului centralizeaza datele statistice privind evreii apNi de lucru din judeN: totalul
celor valizi între 18-60 ani este doar de 770, din care sunt propusi 376 pentru lucrari publice si
394 pentru CFR.
Plecarea evreilor din HaNeg spre santierul CFR Deva-Brad este relatata de PoliNia HaNeg în adresa
3908 / 6.8.1941:
• La 6.8.1941, ora 16 au plecat din gara HaNeg 303 evrei (între 18-60 ani) din Centrul Evacuare HaNeg
si subcentrele NalaNi siPaclisa, îmbarcaNi în vagoane.
DirecNiunea Generala CFR Bucuresti, Cabinet Grup II Tehnic, cu adresa 1122/343 / 8.8.1941,
cere avizul Prefecturii pentru repartizarea evreilor:
• Ca urmare a Ord. MAI 12614 / 2.8.41 prin care s-au repartizat catre CFR 1000 evrei pentru santierul
de lucru între Deva-Brad, avem onoarea a ruga Prefectura sa permitasisa dea concursul.
Problema era însa ca nu existau în întreg judeNul Hunedoara 1000 evrei apNi de lucru pentru
detasament; conform tabelelor trimise de Prefectura catre CRH prin adresa 2771 / 9.8.1941, doar
205 evrei din tot judeNul [au fost trimisi pâna la urma] pe santierul CFR Deva-Brad. De aceea,
completarea numarului necesar s-a facut aducându-se 461 evrei rechiziNionaNi pentru munci de
folos obstesc din Timisoara si din judeNul Timis.
ÎnfiinNarea detasamentului este practic confirmata de adresa 1087 / 13.8.1941 a InspecNiei 3 Ls
CFR Deva (ing. C. Nastasescu) catre Prefectura, care:
• Comunica sosirea si instalarea pe santierul Deva-Brad a 1000 evrei [vom vedea mai jos ca sunt mai
puNini, n.a.], care au fost predaNi cu tablou, dar fara nici un însoNitor [desi reglementarile prevedeau
însoNirea lor de catre jandarmi, n.a.]. Roaga sa se intervina la Legiunea Jandarmi Deva sa trimita o
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
unitate de 5-10 jandarmi înarmaNi care sa faca paza si siguranNa echipelor de evrei. Altfel, cum nu
exista nici o arma în santier si nici posibilitatea legala de a folosi forNa, cei de la CFR sunt încarcaNi cu
oraspundere pe care nu si-o pot asuma.
Ca urmare, Prefectura cere 10 jandarmi, dar jandarmeria afirma ca nu
are oameni pentru astfel de probleme sica paza evreilor trebuie facuta
de catre Centrul de Recrutare prin mobilizaNi. Problema pazei
detasamentului de lucru Deva-Brad (cu 900 oameni la acea data) va
mai fi pusasi de seful secNiei LS I Mintia, ing. C. Craciun într-o adresa
catre Prefectura. Problema a fost rezolvata ulterior temporar prin forNe
proprii, în sensul ca la 28.8.1941 paza celor de la Nevoies era asigurata
de postul de jandarmi Nevoies. Dar în speranNa unei rezolvari definitive
si legale, Comandamentul 7 Teritorial comunica Prefecturii cu adresa
3068 / 1.9.1941 faptul ca garda pentru paza detasamentului s-a cerut
Cercului Recrutare Deva prin adresa nr. 2781. Probabil ca desfiinNarea
detasamentului doua luni mai târziu a ‘rezolvat’ problema pâna la
urma. Oricum, se pare din toate aceste tergiversari ca paza nici nu era o
prioritate, din moment ce nici un lucrator nu avea intenNia sa evadeze,
stiindu-se ca munca în acest detasament este pe timp marginit si
obNinerea unei învoiri nu era o imposibilitate. De altfel, detasamentele
anului 1941 nici nu erau organizate în sistem ‘tabara’ pentru a putea fi
pazite si noaptea, cazarea se facea în sate la localnici.
Fig.1:toamna 1941: sigiliu
administrativ cu textul
Rom ân ia *
Deta sam entul de
luc ru L .O. N E V O E S -
Hunedo a ra. Este însa
cu totul improbabil ca acest
sigiliu sa fi fost folosit si ca
stampila de cenzura, cel
puNin pentru anii 1941-
1942.
• Statistici: SituaNia evreilor la 25.10.1941 extrasa din tabelele nominale întocmite de Prefectura era
urmatoarea: 300 în tabara de munca Nevoies, 218 în tabara de munca Chiscadaga si 236 în tabara
de munca Fizes (la toate facând-se precizarea ‘santier CFR, supravegheaNi de organele CFR,
cartiruiNi în comuna’), deci în total 754 evrei. O alta statistica din aceeasi data (adresa Prefecturii catre
MAI, 3714 / 28.10.1941) aduce detalii despre originea acestora: astfel, în centrele de munca din
comunele Nevoies, Chiscadaga, Fizes existau: 255 evrei hunedoreni, din care din mediul rural 6
minori si 60 majori, din mediul urban 31 minori si 158 majori. ToNi acestia sunt supravegheaNi de
organele CFR, cartiruiNi la locuitorii din comuna. Aici se adauga 497 evrei trimisi din Timisoara (96
minori, 401 majori), deci în total 752 evrei. Dintre acestie, evreii hunedoreni, cu vârste între 18-50 ani,
înscrisi în registrul CRH (Cercului de Recrutare Hunedoara), erau repartizaNi astfel pe santiere: 85 la
detasamentul CFR Chiscadaga; 64 la detasamentul CFR Nevoiessi 81 la detasamentul CFR Fizesti.
Fig. 2: 21.8.1941: carte postala
expediata de catre unul dintre cei
497 evrei timisoreni de pe santierul
CFR Deva-Brad, vezi adresa.
Detas(amentul) C.F.R. SecNia II
L.S., Nevoies, p.u. Soimus, jud.
Hunedoara, cartare si cenzura la
Deva, sosire Timisoara la 25.8.1941.
Alte exemple si imagini de
corespondenNe similare pot fi gasite
în bibliografie (vezi la finalul
articolului).
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
O adresa surprinzatoare a Dir.Gen a Drumurilor catre InspecNia LS 3 Deva (nr. 3369 / 13.8.1941)
solicita imperativ (unul dintre motive fiind posibilul contact cu prizonierii rusi de la lagarul
Craciunesti):
• În baza ordinului telegrafic nr. 13303 / 11.8.1941 al MSM, toNi lucratorii evrei din jud. Hunedoara de
pe linia Deva-Brad sa fie restituiNi Prefecturii pentru a fi repartizaNi la lucrari de drumuri.
Raspunsul LS 3 CFR precizeaza diplomatic în rezumat:
• Acest lucru nu se poate face, nu avem ordine în acest sens, evreii fac o treaba utila pe santier, plus
ca s-au investit sume mari în cazare, transport, bucatarie, alimente, ca sibataia de cap pâna s-a
ajuns la o organizare completa. Nu sunt probleme de contact cu prizonierii rusi, distanNa între evrei si
rusi e de cca. 15 km.
Pe plan naNional organele CFR aveau însa probleme serioase logistice cu noile detasamente
înfiinNate cam precipitat si dezorganizat, de aceea MAI comunica Prefecturii cu ordinul telegrafic
nr. 16824 / 14.8.1941 faptul ca:
• cei de la Dir.Gen.CFR nu au mijloace de cazare pentru toNi evreii din detasamentele de lucru CFR, si
cer ca acestia sa fie cazaNi în satele din apropiere, acolo unde nu exista alte posibilitaNi [acest lucru se
întâmpla din prima zi pe linia Deva-Brad, ca si la celelalte detasamente din judeN, toNi evreii de aici
fiind cazaNi la localnici, fapt ce a produs si nemulNumiri, vezi mai jos, n.a.].
Cdt. 7 Teritorial comunica Prefectului, 3484/C/28.8.1941.
• Conform Ord. MSM 30481 / 12.8.1941, toata chestiunea detasamentelor trece asupra Cercurilor de
Recrutare, cu începere de la 7.8.1941 [în realitate 22.8, data la care s-a primit Ordinul la Cercurile de
Recrutare, n.a.]. Acestea vegheazasiraspund pentru aplicarea Regulamentului Statutului Militar al
Evreilor si InstrucNiunilor nr. 31200. Roaga a se separa aceste detasamente de evrei de
detasamentele de prizonieri ce lucreaza la CFR (acestia constituiNi în Detasamentul de lucru 67
Brad), spre a se evita contactul între prizonierii rusi si evrei [si propagarea ideilor comuniste n.a.].
ExistenNa acestor detasamente nu este însa scutita de probleme disciplinare si detalii delicate
contravenind austerelor ordine superioare:
• Pe santierul CFR Brad exista doi sefi de echipa care primesc bani de la evrei pentru a fi ocrotiNi în
munca. Evreii spun ca atâta timp cât au bani, nu se tem de nimeni, pentru ca pot cumpara cu bani
orice si pe oricine. Sefii de echipa spun evreilor protejaNisa depuna eforturi la munca numai atunci
când vine inspecNia militara. Acest fapt a stârnit nemulNumiri mari printre muncitorii români ce sunt si
ei angajaNi ca lucratori (Adresa PoliNiei Deva, 109 / 13.10.1941).
Alte constatari frustrante pot fi de desprinse din adresa SecNiei Jandarmi Soimus catre Legiunea
Jandarmi Hunedoara, 778 / 11.11.1941:
• La Ord. Circ. 2259 / 941 privind evacuarea evreilor din casele particulare în baraci sau bordeie
construite de secNia LS Mintia [evacuare ce nu s-a mai realizat în 1941 datorita desfiinNarii
detasamentului, n.a.]: la 5.11.1941 s-au transportat la penitenciarul Târgsor 300 vagabonzi din
lagarul Bejan, astfel ca baracile au ramas goale si ar putea fi cazate acolo cele trei lagare de evrei
(Chiscadaga, Nevoies, Fizes). Regretabil ca vagabonzii au fost toNi români, mulNi nevinovaNi, au fost
cazaNi în baraci pazite de o companie de 200 soldaNi, cu gard împrejmuitor de sârma ghimpata, însa
evreii sunt protejaNi de organele InspecNiei LS III Deva, care nu a luat nici o masura în sensul celor de
mai sus, desi s-a intervenit acolo. Evreii dispun de bani, am ramas sfidat în faNa lor, deoarece stiu sa
corupa sistematic. Vedem ca deplasarea evreilor se face sistematic cu învoirea sefilor CFR superiori,
conform unei convenNii dintre DirecNiunea Gen. CFR si Minister se prevad clauze ca evreii pot sa se
alimenteze prin personalul lor, astfel ca sunt evrei care fac pe comercianNii de vagoane întregi de
alimente, chiar si pentru nevoile CFR, sunt evrei care lucreaza la birouri, iar personalul respectiv sigur
ca are timp de afaceri. Alte masuri nu putem lua, deorece evreii care circulasi sunt cazaNi în case
particulare în mediul rural sunt acolo cu aprobarea InspecNiei III CFR Deva, un organ superior.
În adresa 75366 / 8.11.1941 a CRH catre Prefect se aminteste tot în acest sens:
• în 5.11.1941 s-a efectuat razie la detasamentele de la Serviciul Tehnic JudeNean, constatari: […] la
detasamentul CFR Brad lipsa [nemotivaNi, n.a.] 6 evrei.
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Înasprirea condiNiilor de cazare si a regimului învoirilor este comunicata prin adresa C7T (Corpul
7 Teritorial Sibiu) catre Prefect, 14495 / 29.10.1941:
• conform Ordinului MSM 17154 / 19.10.1941: prin întrebuinNarea evreilor la munca de folos obstesc,
acestia au posibilitatea sa ajunga în contact cu populaNia satelor românesti, unde vor încerca sa faca
propaganda comunista, sau prin corupNie, sa obNina anumite beneficii, ori sa-i contamineze cu boale
[exista într-adevar o credinNa ciudata însa sincera în acea vreme ca 'evreii poarta boli contagioase',
n.a.]. Trebuie facuta imposibila orice apropiere a evreilor de populaNia satelor: cu începere de la
primirea acestui ordin se interzice ca evreii sa locuiasca în case românesti. Ei se cazeaza în afara
localitaNilor, se vor construi imediat bordeie sau baraci. ComandanNii fac controale pe teren,
pedepsind pe cei care dovedesc usurinNa în paza evreilor aflaNi la lucru. Se reaminteste Ord. 17782
/10.10.1941, prin care este interzisa orice deplasare a evreilor dintr-o localitate într-alta. Orice
calatorie pe CFR va fi raportata imediat C7T [datorita desfiinNarii detasamentelor exterioare o luna
mai târziu, aceste indicaNii au ramas de fapt fara obiect. Ele s-au aplicat doar în anii 1942-1943, când
detasamentele au fost constituite de MSM conform normelor militare, n.a.]
C7T revine în acelasi ton cu adresa 4377 /C / 30.10.1941 catre Prefecturi, prin care:
• se trimit instrucNiunile 31200 [nu se publica aici, doar în catalog, n.a.]. În timp de pace se aplica
prescripNiile Decretului Lege publicat în MO 28 / 5.12.1940 […]. Din 16.10.1941 toate detasamentele
de pe teritoriul C7T au trecut exclusiv în subordinea directa a C7T, ele depind disciplinar, ordine si
justiNie de Cercul de Recrutare corespunzator. Evreii vor fi scosi afara în bordee, tabere, baraci,
vagoane, localuri parasite, etc. E interzisa cazarea lor la sate.
La rândul sau, Comandamentul Detasamentelor CFR comunica Detasamentelor CFR nr. 50-67:
• Se trimite copia Ord. MSM, secNia 6-a nr. 2539 / 27.10.1941. VeNipastra mai departe comanda si
raspunderea prezenNei si activitaNii acestor unitaNi de evrei.
Acest fapt este întarit de MSM, cu adresa 25395 / 27.10.1941 catre Brigada CF, Comandamentul
Detasamentelor Lucru CF:
• Odata detasamentele date Cailor Ferate, ele depind de Comandamentul Detasamentelor si de MSM,
SecNia 6-a. Nici o alta autoritate militara sau civila afara de MSM, SecNia 6 Transporturi nu va mai
dispune de evreii repartizaNi CFR.
În mod aparent brusc, este luata decizia desfiinNarii detasamentelor de lucru exterioare (probabil
ca urmare a repetatelor plângeri, nereguli si dificultaNi de organizare). MCG (Marele Cartier
General) secNia I, transmite catre MAI prin adresa 58784 / 20.11.1941:
• Munca de interes obstesc a evreilor aflaNi în detasamente de lucru deplasate din orasele din care fac
parte evreii înceteaza la 1.12.1941. Evreii au voie a se înapoia în orasele unde sunt Cercurile de
Recrutare din care fac parte. Dupa 1.12.1941, evreii vor putea fi folosiNi numai în orasele din care fac
parte, având voie a locui acasa. Evreii meseriasi, daNi la oricare ateliere militare, sau care lucreaza
pentru armata,ramân repartizaNi în continuare pâna la 20.12.1941.
DesfiinNarea detasamentelor este confirmatasi de adresa InspecNiei LS III CFR catre Prefect,
1905 / 26.11.1941:
• urmare adresei dvs. 3960 / 20.11.1941 [prin care se solicita mutarea evreilor în baracile
detasamentului de vagabonzi, evacuat din Soimus la Târgsor n.a.], va comunicamca în conformitate
cu Ordinul telegrafic 57293 / 10.11.1941 al MCG, toNi evreii de pe santierele noastre trebuie pusi la
dispoziNia CR de origine pentru alta întrebuinNare. Cei aparNinatori de CRH au fost îndrumaNi acolo
înca din 21.11.1941, iar cei aparNinatori CR.Timis sunt gata de plecare, se asteapta numai vagoanele
necesare cu care sa fie transportaNi.
În fine CFR, SecNia 3 LS Deva, comunica prin adresa 2030 / 9.12.1941:
• Evreii nu mai sunt pe santierele noastre.
Iar CRH comunica Prefectului cu adresa 83256 / 13.12.1941:
• În urma Ord. MSM 56784 / 20.11.1941 am dispus lichidarea detasamentului de evrei si s-a facut o
noua repartizare a lor pentru munca [acestia fiind încadraNi în detasamente locale de munca la Deva,
HaNeg, Orastie, Hunedoara, n.a.]
Detasamentele exterioare de munca au fost re-înfiinNate în vara anului 1942 de catre MSM.
Acum se re-înfiinNeazasi detasamentele evrei de la linia CFR Deva-Brad, dar cu alte localizari:
astfel se cunoaste Detasamentul L.O. 19 Bejan,pazit de garda militara, probabil în fostul local
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
al lagarului de vagabonzi (la acest detasament se refera de fapt poeziile din acest articol) si
Detasamentul L.O. 20 (cu localizare neclara, probabil Nevoies). Se pare ca acum toNi evreii sunt
din afara judeNului Hunedoara (Timisoara si Craiova cel puNin); acesta, ca si faptul ca
detasamentele sunt acum organizate si conduse direct de catre MSM conform principiilor
militare, fiind motive pentru care arhiva Prefecturii Hunedoara nu mai are decât date puNine si
indirecte despre acest subiect. Se pare ca detasamentele sunt desfiinNate definitiv în vara 1943,
munca fiind continuata de unitaNile armatei (între care si unitaNi militare cu 'minoritari', dar nu
evrei, asa cum ar fi Detasamentul 107 CFR, desfiinNat la rândul sau în ianuarie 1944).
DesfiinNarea Detasamentului L.O. 19 este suprinsa de o alta poezie aparNinând lui Husz Emanuil:
Liberi suntem, plecam cu toNi acasa / ÎntariNi în suflet si voiosi / Dragii nostri ne îmbraNiseaza /Ca
am sosit cu toNii sanatosi / Cu credinNa sitarie / Si cu fruntea în sus / Cu braNeoNeliNi / Stam cu toNii
la datorie / Si din inima ne-am înfraNit / Noroc, noroc / Soimus, Mintia si cu pod / Noroc, noroc /
Bejane cu apel cu tot / La revedere pe a noastra glie / La itra ot baereN Izrael.
Detasamentul Câmpu lui Neag – 1941.
Organizarea detasamentului de lucru Câmpu lui Neag s-a facut ca urmare a adresei 3306 /
9.8.1941 a DirecNiei Generale a Drumurilor:
• Urmare a adresei 25147 / 26.7.1941, s-a delegat o persoana pentru organizarea santierului,
repartizând 162 evrei, ce vor fi transportaNi imediat de la Deva la Câmpu lui Neag pentru
reconstruirea drumului Livezeni -Câmpu lui Neag în sectorul comunei Câmpu lui Neag.
La aceeasi data aici erau consemnaNi 83 evrei, dintre care 26 evrei din Vulcan, 45 din Lupeni, 12
din Petrosani (conform tabelelor Prefecturii atasate adresei 2771 / 9.8.1941), iar la 25.10.1941
existau 160 evrei care lucreaza la soseaua Uricani -Câmpu lui Neag, Serviciul tehnic, cartiruiNi
la locuitorii din comuna. În alt document, tot în luna octombrie detasamentul figureaza cu 120
oameni.
Urmare a adresei nr. 63737/C/27.10.1941 a Comandamentului 7 Teritorial Sibiu, prin care se cer
150 evrei la Reg.7 Pioneri si 50 evrei la Garnizoana Deva pentru terminarea lucrarilor de
canalizare la cazarmile noi, Prefectul aproba în rezoluNie 150 evrei de la Câmpu lui Neag pentru
Reg.7 Pi, pentru restul va decide ulterior. Astfel ca viaNa detasamentului a fost scurta, dar la
29.10.1941 evreii au fost evacuaNi din Câmpu lui Neag la Paclisa si dintr-un alt motiv:
• deoarece se aduna, fac politicasi agita spiritele. În seara de 27.10 au fost gasiNi în sinagoga cu
lumina stinsa discutând asupra raspunsului Dlui Maresal Antonescu dat lui Filderman.
Legiunea Jandarmi Hunedoara confirma prin adresa 368 / 1.11.1941 ca evreii de la Câmpul lui
Neag au fost evacuaNi.
Detasamentul Pestera Bolii – 1941.
La înfiinNare (9.8.1941), detasamentul Serviciului Tehnic de la Pestera Bolii cuprindea 31 evrei,
din care 24 din Petrila-Lonea si 7 din Petrosani. O situaNie cumulata înaintata de Prefectura catre
MAI cu nr. 3714 / 28.10.1941, totalizeaza 346 evrei aflaNi la Serviciul Drumuri NaNionale din
centrele de munca Baleia, Pestera Bolii si Câmpul lui Neag, din care: din rural 2 minori, 15
majori, din urban 25 minori, 304 majori. Acestia sunt folosiNi la lucrari la soseaua Pui-Baleia si
Uricani-Câmpu lui Neag, fiind supravegheaNi de Serviciul Tehnic, si cartiruiNi la locuitorii din
comunele respective. Dintre acestia, la Pestera Bolii se gaseau 25 evrei cu vârste între 18-50 ani
înscrisi în registrul CRH Hd.
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Se pare ca de fapt, lucratorii din Petrosani nu stateau la Naranii la care erau cartiruiNi, ci dormeau
la domiciliu, dupa cum rezulta din adresa PoliNiei Petrosani, 1087 conf. / 24.10.1941:
• Evreii de la Pestera Bolii vin în Petrosani autorizaNi de conducatorii taberelor de munca, pentru
alimentare si pentru dormit.
Acest lucru e confirmat de PoliNia Petrosani, în adresa 13547 / 5.11.1941 catre Prefectura.
• Seful direct al detasamentului de lucru Pestera Bolii, Picherul Udrea a dat voie evreilor din Petrosani
ca sa vina sa doarma la domiciliul lor în baza unui ordin afirmativ primit de la Serviciul Tehnic
JudeNean. De la data primirii Ordinului Prefectului (3710) am interzis categoric intrarea evreilor de pe
santier în oras.
Dupa ce Legiunea Jandarmi Hunedoara propune prin adresa 368 / 1.11.1941 evacuarea celor de
la Pestera Bolii si din defileul Jiului (sa se termine cu discuNiile în jurul plimbarilor acestora la
casele lor), PoliNia Petrosani comunica Prefecturii cu nr. 13932 / 4.11.1941:
• în conformitate cu ordinul dvs. telefonic, am evacuat în cursul zilei de azi 4.11 pe toNi evreii de la
detasamentul de lucru Pestera Bolii, înaintându-se sub escorta un numar de 26 evrei predaNi PoliNiei
HaNeg pentru a fi internaNi în [centrul de evacuare] NalaNi.
Detasamentul Baleia -1941.
Cel mai izolat detasament de munca a fost cel cazat la cabana Baleia, din Retezat, pentru lucrari
la soseaua Pui – Baleia. IniNial, la 9.8.1941, un total de 51 evrei au fost trimisi la Baleia, din care
33 din Deva si 18 din Petrosani. O reducere a efectivului are loc dupa 27.8.1941, astfel ca într-o
situaNie din 2.9.1941 mai existau doar 23 evrei, din care 4 erau plecaNi la 30.8 (2 bolnavi, 1 la
Serviciul Tehnic, 1 la Consiliul de Razboi). La 25.10.1941 erau recenzaNi 20 evrei la cabana
Baleia (care lucreaza sub supravegherea Serviciului Tehnic JudeNean). Dintre acestia, 16 erau cu
vârste între 18-50 ani, înscrisi în registrul CRH.
Acest detasament a avut probabil cele mai multe sesizari privind 'indisciplina lucratorilor'.
Astfel, Pretura Plasei Pui cere Prefectului, prin adresa 2357 / 2.9.1941:
• ca evreii de pe santierul de lucru Baleia sa fie condusi si controlaNi de un subinginer cu autoritate, nu
de catre picher care nu are autoritatea necesara, de aceea evreii parasesc locul sau sunt scutiNi
pentru motive neîntemeiate. MulNi sunt trimisi la Pui pentru boli închipuite, nu au nici o continuitate în
lucru. Se propune ca santierul sa fie desfiinNat, pentru ca Pretura nu are cum exercita un control
asupra evreilor, din cauza distanNei si a lipsei mijloacelor de transport.
Tot Pretura Plasei Pui, cu adresa nr. 2429 / 13.9.1941 revine si specifica:
• faptul ca evreii se deplaseaza în diferite localitaNi se datoreaza numai ca picherul însarcinat cu
supravegherea lucrarilor pleaca urechea la orice pretext invocat de evrei.
Si mai mult, Cdt. 7 Teritorial Sibiu comunica între altele în adresa 63284/C/11.10.1941 catre
Prefect, ca la 24.9.1941, ora 14.30, cu ocazia unui control la grupul evreilor din Baleia, din 20
evrei s-au mai gasit 5, restul fiind învoiNi sau întârziaNi din învoire. Adresa se încheie cu un
avertisment formal: ‘ordinele MSM sunt categorice -evreii nu pot fi învoiNi', de aceea …sa nu se
mai repete !
Soarta cabanei Baleia pare sa îngrijoreze si ONT-ul, care
• prin adresa 13438 / 10.1941 arata ca Prefectura a dispus rechiziNionarea întregului inventar al casei
de adapost Baleia, ceea ce duce la dezorganizarea cabanei ramasa în parasire. Se cere sa se
renunNe la aceasta masura care loveste interesele turismului din zona.
Ca raspuns la solicitarea Prefecturii, CRH comunica prin adresa 30433 / 3.11.1941:
• adapostul Baleia este ocupat de evreii trimisi la munca. CRH a blocat numai paturile de fier.
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Oricum, problema se va rezolva altfel, deoarece Legiunea Jandarmi Hunedoara propune prin
adresa 368 / 1.11.1941 evacuarea evreilor de la Baleia, care 'nu lucreaza nimic'. Aceasta
evacuare a si avut loc în scurt timp, din moment ce în adresa CRH catre Prefect, nr. 75366 /
8.11.1941 se arata ca la 5.11.1941:
• evreii fosti în detasamentele Baleia, Câmpu lui Neag si Pestera Bolii sunt în curs de deplasare la
Deva pentru completarea unui detasament [local] de 200 evrei la Reg. 7 Pioneri, conform ordinului
C7T.
Din multe puncte de vedere, se poate spune ca organizarea detasamentelor de munca pentru evrei
în 1941 a fost un esec, recunoscut deschis de autoritaNile timpului: internarea în masa,
nediscriminatorie, în tabere de munca a dezorganizat viaNa economica a Narii, iar disciplina si
supravegherea acestora era subiect de constatari jenante. Ordine aberante ale lui Antonescu
('daca [evreii din detasamente] fug, se împusca unul din zece', Ordin 5811 / 18.7.1941 al MAI)
erau ridiculizate pe teren de corupNia generalizata, ceea ce determina poliNia si jandarmeria la
rapoarte pline de frustrari, din care doua exemple au fost date mai sus. Preluarea organizarii si
conducerii lor de catre MSM în 1942-1943 a dus însa în mod sigur la o înasprire a disciplinei,
similar unitaNilor militare obisnuite.
Aspecte postale.
CorespondenNa de la detasamentele de munca pentru evrei nu era supusa nici unui fel de
restricNii, altele decât cele impuse de cenzura în general. Aceste restricNii erau reaminitite de
Prefectura, care în adresa 2781 / 12.8.1941 catre Centrul Recrutare Deva, dupa ce constata ca
exista abateri în detasamentele de evrei la lucru obstesc, cere:
• Nu se va permite corespondenNa pe cale particulara. Orice corespondenNa se va trimite numai prin
posta, scrisa în limba româna sau germana.
Limitarea la limbile românasi germana se refera la interdicNia corespondenNei în limba maghiara
valabila la acea data, dar si la lipsa cenzorilor cunoscatori ai altor limbi straine la biroul cenzurii
Deva.
CorespondenNe de la evrei aflaNi la munci de interes local (în orasele de domiciliu) nu pot exista,
din moment ce eventualii expeditori foloseau adresa lor de domiciliu (la care dormeau noaptea)
si nu cea a detasamentului, de aceea detasamentele locale nici nu au fost tratate în articolul de
faNa (de menNionat doar ca cele mai multe au existat în Deva, de ex. Detasamentul Primariei, a
diverselor unitaNi militare, etc, dar si în Hunedoara, Orastie, Petrosani, HaNeg). Activitatea lor
consta în munci de construcNii în interesul unitaNilor militare (inclusiv primele lucrari la
pregatirea adapostului din dealul CetaNii) sau în munci gospodaresti citadine în interesul
primariilor (din care cea mai cunoscuta e munca 'la zapada' din iernile 1941 -1944)
Singurele corespondenNe postale care pot documenta capitolul de faNa sunt cele expediate sau
primite la detasamentele de lucru exterioare (care erau distribuite în afara oraselor de domiciliu a
evreilor). De asemenea, din cauze înca neclare, nu se gasesc corespondenNe din detasamente
exterioare, dar aparNinând evreilor din judeNul respectiv (Hunedoara în cazul de faNa), probabil în
acest caz lucratorii evrei trimiteau vesti acasa prin alte mijloace (cunostinNe, colegi de
detasament învoiNi, etc). Acesta este motivul pentru care de la Detasamentul Nevoies
corespondenNele întâlnite aparNin în exclusivitate celor 490 evrei timisoreni din 1941 (vezi fig.2,
sau cele din articolele indicate la bibliografie), respectiv celor din Craiova în anul 1942 (fig. 3).
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Nu au fost întâlnite pâna acum corespondenNe de la cele trei detasamente 'de drumuri' (Câmpu lui
Neag, Pestera Bolii, Baleia), existenNa lor este chiar improbabila din cel puNin trei motive:
efectivele mici de evrei la aceste detasamente, perioada scurta de existenNa a lor si (mai ales)
faptul ca toNi evreii din aceste detasamente erau din judeNul Hunedoara. Daca acestea vor fi
întâlnite, ele pot fi apreciate ca foarte rare, raportate la cele de la Detasamentul CFR Nevoies din
1941 care sunt relativ frecvente (oricum, cel mai frecvent întâlnite corespondenNe de la
detasamentele de munca pentru evrei din România).
Fig. 3: 24.8.1942: carte postala
expediata de familia din Craiova
catre un evreu din Detasamentul
L.(ucru) 20 Deva, cenzura la
Craiova, sosire Deva la 27.8.1942:
'De la colegul tau venit aci am aflat
ca esti trist, este adevarat ca pe
sarmanul nostru Dori nu-l poate
înlocui nimeni, dar când te
gândesti cât a suferit în ultimul
timp si ca nu putea rezista acestor
timpuri, moartea lui a fost o
usurare pentru el, pentru noi este
mai greu'.
Caracteristicile trimiterilor postale sunt acelea obisnuite pentru corespondenNele civile, evreii din
detasamentele de munca fiind acolo în calitate de civili si nu de militari (ei fiind îndepartaNi din
armata dupa cum s-a vazut). Astfel, cenzurarea are loc doar la nivelul biroului local de cenzura
din zona de expediNie (Deva în cazul nostru), nu exista cenzura la nivelul detasamentului (cu
câteva excepNii din anul 1943, dar care nu se refera la judeNul Hunedoara), iar singurele elemente
care permit identificarea si încadrarea corespondenNelor se refera la numele evreesc al
expeditorului (si al familiei care-i scrie, dintr-o alta localitate, din alt judeN), alaturat adresei
manuscrise a lucratorului, cel puNin într-una din variantele (în paranteza este indicat oficiul postal
de cartare, în general Deva, foarte rar Soimusul-Muresan):
• Detasamentul de lucru CFR (sau Detasament L.O.) Nevoies, jud. Hunedoara (SOIMUS,
DEVA), Aug.-Nov. 1941.
• Detasamentul CFR, Sectorul II L.S. CFR, Echipa 9, Nevoies, jud. Hunedoara (DEVA), Aug.
1941 (vezi fig. 2).
• Detasamentul L. 20, Deva (DEVA), Aug.-Oct. 1942 (vezi fig. 3).
Bibliografie filatelica:
1. G.A. Pohlig -Das rumänische Arbeitslager Nevoies, AG Zensurpost Rundbrief nr. 53/1987, p.41-43.
2. George Pataki -How a Romanian Railroad Was Built, Romanian Philatelic Studies, No. 3/1979, p.19
(retiparit din Stamp Show News, Iunie 1978).
3. Grecu Dan -The Romanian Military Working Units (1940-1945), Romanian Postal History Bulletin
no.1(28), Aprilie 1999, p.2-15.
4. Grecu Dan -Die rumänischen Militär-Arbeitseinheiten, AGZensurpost Rundbrief nr. 92/99, p.33-48.
5. Cristian Scaiceanu -CorespondenNa evreilor din detasamente de munca, lagare si închisori 19411944, Filatelia nr. 1 (525) / Ian. 2000, p.17-22.
6. Grecu Dan -UnitaNile de munca CFR 1940-1944, Filatelistul Feroviar nr. 1(22) / Feb.2001, p.5-9.
BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XI, nr.2
Grecu Dan-Simion
C.P. 103, 2700 -Deva -1
e-mail: dang@deva.iiruc.ro