Acasa
Istoricul localităţii
Atestat documentar in anul 1387, orasul Calan este situat pe locul unei asezari rurale din Dacia Romana care se numea Ydata pe timpul dacilor,Aquae in timpul ocupatiei romane. Nenumarate dovezi materiale (fragmente de ceramica arsa, piatra slefuita, cremene, topoare, bratari din bronz etc.) au fost descoperite in satele Valea Sangeorgiului, Santamarie de Piatra, Strei Sacel si Strei, atestand prezenta omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri.
Urmele gasite in cele doua pesteri din dealul Magura pastrate la Muzeul judetean din Deva arata ca pe aceste meleaguri au existat asezari omenesti inca din neoliticul vechi (5500-3500 i.e.n.).Perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului (2200-1800i.e.n.) este atestata de fragmentele de ceramica, vase din lut ars cu ornamente incadrate in cultura Cotofeni. Epoca bronzului (perioada mijlocie 1600 -1300 i.e.n.) este reliefata prin obiectele gasite aici din care se remarca : topor,secure,bratara etc.
In perioada Daciei romane (106-271) s-au format pe teritoriul orasului Calan pagus-ul Aquae,precum si alte asezari romane (vicus-uri)
In perioada feudala se constata existenta Tarii Hategului, care cuprindea si satele de pe actuala vatra a Calanului. Se spune ca denumirea orasului Calan vine de la numele unui episcop (CALANUS) care a avut aici o mosie cu mai bine de 650 ani in urma .Doua asezari de pe aceasta mosie i-au purtat numele : Calanul Mic si Calanul de Jos (azi Criseni) mentionate prima data in documente in anul 1387.
In anul 1760 localitatea purta numele de Puszta Kalan In acest hotar s-a construit societatea metalurgica si in jurul ei pe un teren in parte mlastinos,primele case de colonii muncitoresti.In anul 1860,administratia Societatii Brasovene de Mine si Metalurgie ,avind in frunte ,ca presedinte ,pe Max Egon ,principe de Furstenberg,iar ca vicepresedinte ,pe baronul Ludwig von Habersen, a cumparat in anul 1867 pentru uzina din Calan ,un teren de cca.180 de iugare.in parte mlastinos ,de la Sandor Bertha,casatorita cu groful Adam Vas.
In anul 1868, a fost angajat ing.Otto Gmelin , din Germania , pentru proiectarea uzinei.La 25 mai 1869, se incepe executarea fundatiei primului furnal. In anul 1870 anul inceperi activitatii industriale la Calan,colonia muncitoreasca era formata doar din 10 case,ajungind in anul 1918 la un numar de 78 de case.
La 25 mai 1869 începe construirea primului furnal de către societatea „Kronständer Verein” care deţinea şi minele de la Teliuc. Furnalul este pus în funcţiune în iarna lui 1871, iar în 1874 începe construirea celui de al doilea furnal, care intră în funcţiune în 1875. Furnalele foloseau minereul şi dolomita de la minele proprii din Teliuc. Construcţiile s-au desfăşurat sub conducerea lui P. Massanctz, originar din Belgia. În 1876 se pun bazele unei turnătorii, dotată în 1877 cu două cubilouri. Uzina, în perioada 1881 – 1884, transformă fonta în oţel în cadrul unei secţii, care cuprindea cuptoare de pudlaj, ciocan cu abur şi laminoare cu linie de lupe şi linie fină cu capacitate de 4000 t oţel / an. În anul 1916 Uzina Călan a ajuns la 1117 angajaţi. În anul 1924, uzina din Călan este inclusă în Societatea anonimă „Uzinele metalurgice unite Titan – Nadrag – Călan” cu sediul în Bucureşti. La 6 noiembrie 1934 a fost terminată lucrarea la Uzina Electrică de pe Strei.
In perioada 1949-1952 s-au cladit primele blocuri de locuinte si o scoala de ucenici.In anul 1959 in dreapta raului Strei ,pe terasa de linga seculara biserica din Steisangeorgiu ,a inceput construirea Orasului Nou Calan
Dupa al doilea Razboi Mondial, Calanul a devenit un puternic centru al siderurgiei romanesti, recunoscut prin productia de fonta cenusie, cocs metalurgic si piese turnate. Anul 1961 reprezinta data la care Calanul a devenit oras.
Atestat documentar in anul 1387, orasul Calan este situat pe locul unei asezari rurale din Dacia Romana care se numea Ydata pe timpul dacilor,Aquae in timpul ocupatiei romane. Nenumarate dovezi materiale (fragmente de ceramica arsa, piatra slefuita, cremene, topoare, bratari din bronz etc.) au fost descoperite in satele Valea Sangeorgiului, Santamarie de Piatra, Strei Sacel si Strei, atestand prezenta omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri.
Urmele gasite in cele doua pesteri din dealul Magura pastrate la Muzeul judetean din Deva arata ca pe aceste meleaguri au existat asezari omenesti inca din neoliticul vechi (5500-3500 i.e.n.).Perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului (2200-1800i.e.n.) este atestata de fragmentele de ceramica, vase din lut ars cu ornamente incadrate in cultura Cotofeni. Epoca bronzului (perioada mijlocie 1600 -1300 i.e.n.) este reliefata prin obiectele gasite aici din care se remarca : topor,secure,bratara etc.
In perioada Daciei romane (106-271) s-au format pe teritoriul orasului Calan pagus-ul Aquae,precum si alte asezari romane (vicus-uri)
In perioada feudala se constata existenta Tarii Hategului, care cuprindea si satele de pe actuala vatra a Calanului. Se spune ca denumirea orasului Calan vine de la numele unui episcop (CALANUS) care a avut aici o mosie cu mai bine de 650 ani in urma .Doua asezari de pe aceasta mosie i-au purtat numele : Calanul Mic si Calanul de Jos (azi Criseni) mentionate prima data in documente in anul 1387.
In anul 1760 localitatea purta numele de Puszta Kalan In acest hotar s-a construit societatea metalurgica si in jurul ei pe un teren in parte mlastinos,primele case de colonii muncitoresti.In anul 1860,administratia Societatii Brasovene de Mine si Metalurgie ,avind in frunte ,ca presedinte ,pe Max Egon ,principe de Furstenberg,iar ca vicepresedinte ,pe baronul Ludwig von Habersen, a cumparat in anul 1867 pentru uzina din Calan ,un teren de cca.180 de iugare.in parte mlastinos ,de la Sandor Bertha,casatorita cu groful Adam Vas.
In anul 1868, a fost angajat ing.Otto Gmelin , din Germania , pentru proiectarea uzinei.La 25 mai 1869, se incepe executarea fundatiei primului furnal. In anul 1870 anul inceperi activitatii industriale la Calan,colonia muncitoreasca era formata doar din 10 case,ajungind in anul 1918 la un numar de 78 de case.
La 25 mai 1869 începe construirea primului furnal de către societatea „Kronständer Verein” care deţinea şi minele de la Teliuc. Furnalul este pus în funcţiune în iarna lui 1871, iar în 1874 începe construirea celui de al doilea furnal, care intră în funcţiune în 1875. Furnalele foloseau minereul şi dolomita de la minele proprii din Teliuc. Construcţiile s-au desfăşurat sub conducerea lui P. Massanctz, originar din Belgia. În 1876 se pun bazele unei turnătorii, dotată în 1877 cu două cubilouri. Uzina, în perioada 1881 – 1884, transformă fonta în oţel în cadrul unei secţii, care cuprindea cuptoare de pudlaj, ciocan cu abur şi laminoare cu linie de lupe şi linie fină cu capacitate de 4000 t oţel / an. În anul 1916 Uzina Călan a ajuns la 1117 angajaţi. În anul 1924, uzina din Călan este inclusă în Societatea anonimă „Uzinele metalurgice unite Titan – Nadrag – Călan” cu sediul în Bucureşti. La 6 noiembrie 1934 a fost terminată lucrarea la Uzina Electrică de pe Strei.
In perioada 1949-1952 s-au cladit primele blocuri de locuinte si o scoala de ucenici.In anul 1959 in dreapta raului Strei ,pe terasa de linga seculara biserica din Steisangeorgiu ,a inceput construirea Orasului Nou Calan
Dupa al doilea Razboi Mondial, Calanul a devenit un puternic centru al siderurgiei romanesti, recunoscut prin productia de fonta cenusie, cocs metalurgic si piese turnate. Anul 1961 reprezinta data la care Calanul a devenit oras.
