Forumul Hunedoara
Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.
Forumul Hunedoara

non comercial


Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

Potenţialul turistic

In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

1Potenţialul turistic Empty Potenţialul turistic la data de 24.02.10 11:52

zamfir


Renumit prin frumuseţea peisajului şi bogăţia folclorică şi etnologică, judeţul Hunedoara
dispune de numeroase obiective turistice. În judeţ se află, de asemenea, numeroase vestigii
ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turişti avizaţi. Turismul
montan, drumeţiile şi excursiile pot fi practicate în tot timpul anului, în toate anotimpurile. În
Munţii Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ vârfurile Peleaga, Bucura, Judele
Mare, Turnul Porţii sau crestele Stănişoara şi Pintenul Slaveiului, toate situate în zona centrală
a masivului. Cabanele din Retezat şi Parâng (Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa Seacă,
Valea de Peşti, Montana, Brazi) sunt tot atâtea locuri de popas şi de agrement. Itinerariile
turistice mai străbat câteva defilee cum sunt acelea de pe Crişul Alb (în aval de localitatea Vaţa
de Jos), defileele Jiului şi Mureşului (culoarul Deva – Zam), Porţile de Fier ale Transilvaniei,
defileele-chei de pe râul Cerna şi Subcetate. Lacurile de munte, de origine glaciară, sunt
obiective turistice de o mare valoare. Cele mai numeroase sunt în Munţii Retezat, în Parâng,
Godeanu, Ţarcu şi Şurianu. Cascadele, repezişurile, bulboanele de la Izvorul Crişului, Bulzeşti,
Bampotoc, Sibişel, Munţii Retezat, etc, dau un farmec deosebit peisajului. Principalele zone
turistice etno-folclorice ale judeţului Hunedoara sunt: Ţara Zarandului cu obiectivele turistice:
Muntele Găina, Muntele Vulcan (rezervaţia naturală), oraşul Brad (Muzeul Aurului), Panteonul
de la Ţebea (Gorunul lui Horea şi mormântul lui Avram Iancu), satele Crişan, Crişcior, Ribiţa,
Baia de Criş, toate având biserici vechi, monumente istorice. Valea Mureşului cuprinde
principalele obiective turistice:
- Satul Aurel Vlaicu – fost Binţinţi, satul natal al lui Aurel Vlaicu, unde se află şi casa
memorială a acestuia.
- Oraştie – oraşul unde în 1582 a apărut “Palia de la Oraştie”, locul unde a trăit marele
umanist Nicolaus Olahus şi unde există o veche şcoală românească, din 1731.
- Costeşti, Blidaru, Gradiştea de Munte – unde se păstrează ruinele principalei aşezări a
regatului dac – Sarmisegetusa Regia. Aici se află ipoteticul munte sfânt al dacilor, Kogion, aşa
cum îl numeşte Strabon. Turdaş – aşezare unde s-au descoperit vestigii ale culturii neolitice.
- Simeria – oraş, nod de cale ferată, aici se află renumitul parc dendrologic care
adăposteşte colecţii de arbori din toată lumea.
- Veţel – comuna de pe Valea Mureşului, vechea aşezare romana Micia (castru roman).
- Brănişca – fortăreaţă datând din sec. XIV, ulterior castel renascentist al familiei
Martinuzzi.
- Leşnic, Gurasada, Zam – comune pe teritoriul cărora se află vechi biserici, monumente
de arhitectură.
- Ţinutul Pădurenilor cuprinde partea de est a munţilor Poiana Ruscăi.
Cetatea Devei, atestată documentar în 1269, străjuie de peste secole oraşul aşezat la
poalele ei. Monument istoric, devenit simbol al Devei, cetatea, în forma pe care o are în
prezent, este înca evocatoare, stârnind interesul vizitatorilor atât prin ruinele ei cât şi prin
poziţia sa care domină oraşul. Pentru a pune în valoare potenţialul turistic al zonei şi pentru a
facilita accesul către Cetatea Devei, în anul 2003 au început lucrările pentru constuirea unei
telecabine pe Dealul Cetăţii. Telecabina este singurul ascensor înclinat din România, iar din
punct de vedere al lungimii traseului – 278 metri şi a diferenţei de nivel – 158 metri este primul
din Europa. Instalaţia asigură legătura mecanică de la staţia de plecare, situată la cota 180,0
metri până la platforma intermediară a Cetăţii situată la cota 342,65 metri, respectiv o diferenţă
de nivel de circa 160,00 metri.

Principalul punct de interes turistic este municipiul Hunedoara. Aici se află Castelul
Corviniştilor, cel mai important laic de arhitectură gotică din România. Construcţia castelului
(începută înainte de 1400) a fost continuată de Iancu de Hunedoara, regele Matei Corvin şi de
principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen. În momentul de faţă, castelul este restaurat, în sălile
lui se organizează spectacole de muzică veche.

Împrejurimile municipiului Hunedoara prezintă interes turistic prin aşezările: Teliucu
Inferior (mine de fier datând din antichitate, lacul de acumulare şi baza de agremente Cinciş).
Zona pădurenilor reprezintă un adevărat tezaur etnografic, în special în satele Cerbal, Bunila,
Topliţa, Lunca Cernii de Jos. Costumele populare sunt de mare originalitate şi s-au păstrat
nealterate obiceiurile şi tradiţiile de secole.
Ţara Haţegului este nucleul de etnogeneza a poporului român, este izvorul istoriei
româneşti, locul unde, cum spunea Nicolae Iorga, s-a hotărât acum doua mii de ani, care e
limba pe care o vom vorbi, care e sufletul care ne va sălăşlui în trupul nostru tracic, care vor fi
prieteniile şi duşmăniile noastre faţă de multele neamuri ale lumii. Fiecare epocă istorică şi-a
pus amprenta, prin vestigii, pe acest vechi ţinut românesc, începand cu epoca preistorică
(peşterile de la Ohaba – Ponor şi Ciclovina).
Principalele obiective turistice din zona sunt:
- Călan Băi (staţiunea de ape termale din anticul Aquae).
- Streisângeorgiu – la confluenţa cu Valea Luncani, renumit prin biserica din sec.XI,
unul din cele mai vechi monumente de arhitectură medievală din ţară, cu o frescă datând din
anul 1313.
- Strei – cu biserica din sec. XIII.
- Sântămărie-Orlea – biserica reformată de aici a fost iniţial Capela de curte ortodoxă
românească, construită în sec. XIII de familia de cneji Candea, în stil romanic.
- Castelul Sântămărie – Orlea este o construcţie barocă din sec. XIX şi adăposteşte
acum un complex turistic. Mănăstirea Prislop, întemeiată de călugărul Nicodim în 1414. Aici şia
scris Nicodim evanghelia şi a funcţionat o şcoală de zugravi condusă de Popa Simeon din
Piteşti.
- Biserica - monument istoric de la Densuş, una dintre cele mai vechi şi mai interesante
construcţii religioase din ţară, ridicată în sec. XIII, pe ruinele unei vechi construcţii antice, cu
materiale provenite de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Se observă elemente de construcţie
paleocreştină. Este considerată una dintre cele mai vechi biserici din România. Densuş este
locul de baştină al familiei Densuşianu: Aron, Nicolae şi Ovid.
- Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetuza, capitala Daciei romane, se află pe valea râului
Zeicani. Oraşul a fost fondat de împărat după cucerirea Daciei. Aici se află Amfiteatrul cu 5000
lucuri, Forumul, Palatul Augustalilor, temple, apeducte.
- Cetatea şi biserica Colţ, a aparţinut familiei de cneji Candea, care l-au slujit pe Iancu
de Hunedoara. Legenda situează aici acţiunea romanului “Castelul din Carpaţi” de Jules Verne.
- Sâmpetru – sat situat lângă Sântămăria Orlea, posedă o biserică monument de
arhitectură din sec.XIII. Aici se află un reunit depozit fosilifer cu schelete şi ouă de dinozaur.
- Peşterile Ciclovina, Ohaba Ponor şi Tecuri – situate pe un versant al Munţilor Şurianu,
conţin urme de locuire din paleolitic. Peşterile prezintă interes şi sub aspect geologic, prin
unicitatea configuraţiei rocilor.
- Sub aspect etno-folcloric, zona Ţării Haţegului prezintă un mare interes. O inestimabilă
valoare o au “scoarţele” din Haţeg, îndeosebi cele din perimetrul satelor Băieşti – Pui, precum
şi portul popular elegant, în care combinaţia de culori alb şi negru conferă un rafinament
aparte.
- Încrustările din lemn, mai ales furcile plate (de la Clopotiva) şi unele piese de
arhitectură populară se remarcă prin originalitate şi un simţ artistic special. “Haţeganele” şi
“Căluşerul” formează piese predilecte ale melosului popular.
Potenţialul balneoturistic: apele termale de la Geoagiu – Băi şi de la Aquae Călan sunt
cunoscute de pe vremea romanilor. Ruinele thermelor romane, Germisara, se mai văd şi astăzi
pe locul numit popular “Dâmbul roman” la Geoagiu – Băi iar dezvoltarea deosebită a localităţii
Călan în perioada antică s-a datorat în prmul rând izvoarelor de apă caldă, Aquae având rol de
statio pe drumul Ulpia Traiana – Apulum.

2Potenţialul turistic Empty Tinutul Padurenilor la data de 27.07.10 12:21

htoma


3Potenţialul turistic Empty teza de doctorat la data de 04.06.12 18:00

zamfir


Continut sponsorizat


Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum