Acasa
Arii de interes naţional
În judeţul Hunedoara există 46 de arii naturale protejate de interes naţional (în
suprafaţă totală de 179.976,296 ha) din care 4 sunt parcuri: Parcul Naţional Retezat
(38.138 ha), Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina (38.184 ha), Geoparcul
Dinozaurilor Ţara Haţegului (102.392 ha) şi Parcul Naţional Defileul Jiului (cu o
suprafaţă de 11.127 ha, din care 534 ha se află pe teritoriul judeţului Hunedoara):
- Parcul Naţional Retezat include 1 rezervaţie ştiinţifică şi 1 rezervaţie naturală de tip
speologic;
- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina include 6 rezervaţii naturale
(speologice, mixte, paleontologice);
- Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului include 7 rezervaţii naturale (paleontologice,
botanice).
Cele 46 de arii naturale protejate sunt împărţite pe categorii astfel:
- o rezervaţie ştiinţifică: Rezervaţia ştiinţifică Gemenele;
- 4 rezervaţii speologice: Peştera cu Corali, Peştera Zeicului, Peştera Şura Mare,
Peştera Tecuri;
- 4 rezervaţii paleontologice: Depozitul fosilifer de la Lăpugiu de Sus, Depozitele
continentale cu dinosaurieni de la Sânpetru, Punctul fosilifer Ohaba-Ponor, Depozitele
continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea;
- 2 rezervaţii geologice: Măgura Uroiului şi Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna;
- 16 rezervaţii mixte: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Măgurile Săcărâmbului,
Muntele Vulcan, Calcarele din Dealul Măgura, Dealul Cetăţii Deva, Cheile Madei, Cheile
Crivadiei, Dealul şi peştera Bolii, Calcarele de la Godineşti, Cheile Jieţului, Cheile
Ribicioarei şi Uibăreştilor, Cheile Cernei, Cheile Taia, Apele mezotermale Geoagiu-Băi,
Rezervaţia Boholt, Calcarele de la Boiu de Sus;
- 9 rezervaţii botanice: Piatra Crinului, Dealul Colţ şi Dealul Zănoaga, Fâneţele cu
Narcise Nucşoara, Mlaştina Peşteana, Calcarele de la Faţa Fetii, Vârful Poieni, Pădurea
Chizid, Pădurea Slivuţ, Pădurea Pojoga;
- 2 monumente ale naturii: Peştera Cizmei, Podul Natura de la Grohot;
- 2 rezervaţii forestiere: Pădurea Bejan, Codrii seculari de pe Valea Dobrişoarei şi
Prisloapei;
- o rezervaţie peisagistică: Arboretum Simeria;
- 2 parcuri naţionale: Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Defileul Jiului;
- un parc natural: Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina;
- 1 geoparc - Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Parcurile (naturale şi naţionale) sunt în administrarea Regiei Naţionale a
Pădurilor împreună cu alte 23 de arii naturale protejate, Geoparcul Dinozaurilor se află
în administrarea Universităţii Bucureşti, Rezervaţia ştiinţifică Gemenele se află în
administrarea Academiei Române, rezervaţia botanică Piatra Crinului – în custodia
Asociaţiei Schi Turism Montan „Pro Parâng Petroşani”, rezervaţia mixtă Calcarele din
Dealul Măgura – în custodia Asociaţiei Sporturilor Montane Hunedoara în parteneriat cu
Clubul Alpin Român – Secţia Deva, rezervaţia mixtă Cheile Madei – în custodia
Asociaţiei de Turism Montan Kogaion Orăştie, Arboretumul Simeria - în custodia ICAS
Braşov – secţia Simeria.
6.3.2. Arii de interes internaţional
În judeţul Hunedoara există o singură Rezervaţie a Biosferei şi anume Parcul
Naţional Retezat, în suprafaţă de 38138 ha, ce a fost desemnat în 1979 de către
Comitetul MAB Unesco la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de
Coordonare a Programului Om-Biosferă de la Paris.
Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei se află în partea de vest a
Carpaţilor Meridionali, cuprinzând o parte din Masivul Retezat-Godeanu. Cea mai mare
parte a parcului se află în judeţul Hunedoara, fiind delimitat de Depresiunea Haţegului,
Munţii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi Valea
Râului Mare. Parte din suprafaţa parcului se află pe teritoriul administrativ al judeţelor
Caraş-Severin şi Gorj.
Scopul principal al Parcului Naţional Retezat - Rezervaţie a Biosferei este cel de
conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea
activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului
de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţi educaţionale, recreative
şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi tradiţionale desfăşurate de proprietarii
terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administraţia Parcului Naţional Retezat.
În judeţul Hunedoara există 46 de arii naturale protejate de interes naţional (în
suprafaţă totală de 179.976,296 ha) din care 4 sunt parcuri: Parcul Naţional Retezat
(38.138 ha), Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina (38.184 ha), Geoparcul
Dinozaurilor Ţara Haţegului (102.392 ha) şi Parcul Naţional Defileul Jiului (cu o
suprafaţă de 11.127 ha, din care 534 ha se află pe teritoriul judeţului Hunedoara):
- Parcul Naţional Retezat include 1 rezervaţie ştiinţifică şi 1 rezervaţie naturală de tip
speologic;
- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina include 6 rezervaţii naturale
(speologice, mixte, paleontologice);
- Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului include 7 rezervaţii naturale (paleontologice,
botanice).
Cele 46 de arii naturale protejate sunt împărţite pe categorii astfel:
- o rezervaţie ştiinţifică: Rezervaţia ştiinţifică Gemenele;
- 4 rezervaţii speologice: Peştera cu Corali, Peştera Zeicului, Peştera Şura Mare,
Peştera Tecuri;
- 4 rezervaţii paleontologice: Depozitul fosilifer de la Lăpugiu de Sus, Depozitele
continentale cu dinosaurieni de la Sânpetru, Punctul fosilifer Ohaba-Ponor, Depozitele
continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea;
- 2 rezervaţii geologice: Măgura Uroiului şi Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna;
- 16 rezervaţii mixte: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Măgurile Săcărâmbului,
Muntele Vulcan, Calcarele din Dealul Măgura, Dealul Cetăţii Deva, Cheile Madei, Cheile
Crivadiei, Dealul şi peştera Bolii, Calcarele de la Godineşti, Cheile Jieţului, Cheile
Ribicioarei şi Uibăreştilor, Cheile Cernei, Cheile Taia, Apele mezotermale Geoagiu-Băi,
Rezervaţia Boholt, Calcarele de la Boiu de Sus;
- 9 rezervaţii botanice: Piatra Crinului, Dealul Colţ şi Dealul Zănoaga, Fâneţele cu
Narcise Nucşoara, Mlaştina Peşteana, Calcarele de la Faţa Fetii, Vârful Poieni, Pădurea
Chizid, Pădurea Slivuţ, Pădurea Pojoga;
- 2 monumente ale naturii: Peştera Cizmei, Podul Natura de la Grohot;
- 2 rezervaţii forestiere: Pădurea Bejan, Codrii seculari de pe Valea Dobrişoarei şi
Prisloapei;
- o rezervaţie peisagistică: Arboretum Simeria;
- 2 parcuri naţionale: Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Defileul Jiului;
- un parc natural: Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina;
- 1 geoparc - Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Parcurile (naturale şi naţionale) sunt în administrarea Regiei Naţionale a
Pădurilor împreună cu alte 23 de arii naturale protejate, Geoparcul Dinozaurilor se află
în administrarea Universităţii Bucureşti, Rezervaţia ştiinţifică Gemenele se află în
administrarea Academiei Române, rezervaţia botanică Piatra Crinului – în custodia
Asociaţiei Schi Turism Montan „Pro Parâng Petroşani”, rezervaţia mixtă Calcarele din
Dealul Măgura – în custodia Asociaţiei Sporturilor Montane Hunedoara în parteneriat cu
Clubul Alpin Român – Secţia Deva, rezervaţia mixtă Cheile Madei – în custodia
Asociaţiei de Turism Montan Kogaion Orăştie, Arboretumul Simeria - în custodia ICAS
Braşov – secţia Simeria.
6.3.2. Arii de interes internaţional
În judeţul Hunedoara există o singură Rezervaţie a Biosferei şi anume Parcul
Naţional Retezat, în suprafaţă de 38138 ha, ce a fost desemnat în 1979 de către
Comitetul MAB Unesco la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de
Coordonare a Programului Om-Biosferă de la Paris.
Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei se află în partea de vest a
Carpaţilor Meridionali, cuprinzând o parte din Masivul Retezat-Godeanu. Cea mai mare
parte a parcului se află în judeţul Hunedoara, fiind delimitat de Depresiunea Haţegului,
Munţii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi Valea
Râului Mare. Parte din suprafaţa parcului se află pe teritoriul administrativ al judeţelor
Caraş-Severin şi Gorj.
Scopul principal al Parcului Naţional Retezat - Rezervaţie a Biosferei este cel de
conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea
activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului
de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţi educaţionale, recreative
şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi tradiţionale desfăşurate de proprietarii
terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administraţia Parcului Naţional Retezat.