Raport Cetatile Dacice- revizie radiometrica

În perioada 06.08.2007 � 19.08.7007, echipa NBC a HCJV a efectuat o revizie radiometrica care a cuprins Valea principala superioara a râului (pârâului) Orastiei, între Cabana Costesti si Cetatea Sarmisegetusa Regia. De asemenea, am urcat pe vaile adiacente: Valea Gerosu, Valea Mica, Valea Larga si Valea Faeragului. Am insistat în privinta punctelor de masura în siturile cetatilor (Sarmisegetusa Regia, Blidaru si Cetatuia) în perimetrele cantoanelor silvice Costesti si Faerag si în zona unor locuinte si case de vacanta.

Concluzia este ca fondul natural în zona este foarte ridicat din punct de vedere al radioactivitatii. Dar acest fenomen se amplifica în urma unor activitati miniere care au fost abandonate, fara a se lua nici o masura de protectie a mediului. În plus, în prezent am constatat ca materialul din haldele care contin si minereu radioactiv este utilizat la constructia unor drumuri forestiere. Deci populatia din zona, turistii si lucratorii ocazionali sunt expusi la iradiere prin:

• inhalarea gazelor radioactive (din interiorul cladirilor si din lucrarile miniere abandonate).

• Expunerea directa a organismului � în apa, în timpul manipularii rocilor, în timpul stationarii în zonele cu probleme.

• Consumarea apei din zonele care au un continut ridicat de radionuclizi

• Consumul unor alimente din zona � peste, lapte, ciuperci.



Dar pentru a fi intelesi, trebuie cunoscuta zona din multe puncte de vedere, fiind necesare studii complexe, pe o perioada mai indelungata cât si compararea acestor studii cu alte date mai vechi pentru a face o evaluare corecta a evolutiei fenomenului.

Parcul Natural Gradistea Muncelului � Ciclovina (PNG) este localizat într-o zona a Muntilor Surianu, în grupa Muntilor Orastiei si ai Sebesului.

În vale, se vad roci formate din sisturi cristaline mezometamorfice, cât si epimetamorfice. Dintre rocile formate din sisturi cristaline mezometamorfice se pot vedea atât în lucrarile industriale (drumuri, terasament de cale ferata forestiera, lucrari miniere): gnaise, paragnaise, amfibolite, micasisturi (care apar în cele mai diverse combinatii, împreuna cu granatii, distenul si staurolitul). Aceste roci contin multe minerale:

• staurolitul (Fe Mg Zn) 2 Al 2 (SiAl) 4 O 22 (OH) 2. Staurolitul este un silicat hidratat de aluminiu, fier si magneziu. Formula lui se mai scrie si (FeMgZn) 2 Al 9 Si 4 O 22 (OH). Sistul de cristalizare este rombic (ortorombic). Se gaseste în roci de culoare brun roscat spre brun negru.

• Gnaisele contin cuart, feldsphati, muscovite, (mica KAl 2 (AlSi 3 ) O 10 (OH) 2 � silicat de aluminiu si potasiu hidratat)

• Biolit (K 2 (OH) 4 (MgFeAL) 6 (SiAl) O 20 - este un silicat complex de aluminiu, fier si mangan si este un cristalin lamelat pseudohexagonal usor de recunoscut în foite sau agregate lamelare de culoare neagra (mica neagra), negru brun sau negru verzui

• Epidot (Ca 2 AlFe) 3 Si 3 O 12 OH este un sorosilicat sau silicat de calciu, aluminiu si fier, culoarea lui este verde-galben, cu nuante cenusii si se gaseste sub forma unor cristale prismatice alungite

• Apatit Ca 5 (PO 4 ) 3 este un fosfat tricalcic care poate avea continutul variabil de Cl, F, Na, cristalizat prismatic de culoare alba sau brun verzui

• Turmalin (Na Ca) (Li Mg Fe Al) 3 (Al Fe) 6 B 3 Si 6 O 27 (O OH, F) 4 este un borosilicat care poate fi gasit în depozite de sedimentare. Este de culoare alb � albastru în sistem trigonal de cristalizare.

• Magnetit Fe 3 O 4 sau Fe 2+ Fe 2 3+ O 3 este un oxid de fier colorat în negru lucitor cu câteva irizatii albastrui, de gasit în cristale octoedrice sau dodecaedrice.

• Ilmenit Fe Ti O 3 este un oxid de fier si titan de culoare negru sau negru brun si se gaseste sub forma de cristale romboedrice

• Zircon Zr SiO 4 este un silicat de zirconiu, de culoare rosu, galben sau verzui, apare în granule unde cristalizeaza sub forma de prisme bipiramidale.

• Monazit (Ce La Nb Th) PO 4 este un fosfat de culoare galbui sau brun roscat, sub forma de cristale prismatice. Disemineaza bine în rocile gazda. Acest element este o sursa de ceriu si Thoriu.

• Pirita Fe S 2 este o sulfura de fier, de culoare galben închis spre brun. În zona este slab reprezentata. Cristalele cubice sau octoedrice asemanatoare la culoare cu aurul, sunt rare (se pot gasi în aluviuni).

• În zona se mai pot vedea în cantitati rare: disten, clorit, sillimanit, andaluzit, hornblende, corderit, augit si diferiti granati.

Pentru a face un studiu corect, este necesara si analiza Vaii Streiului unde si acolo au fost nenumarate zone miniere, iar la executarea drumurilor industriale s-a folosit materialul din haldele vailor apropiate. În zona studiata au fost executate numai lucrari de explorare. Numai ca datele despre exploatarea miniera 11 sau 11 vechi � exploatare închisa de SAVROM, nu sunt cunoscute. Ar fi necesara o evaluare radiometrica amanuntita în apropiere pentru a gasi un eventual depozit abandonat. Era ceva obisnuit în acea perioada.

Dintre rocile epimetamorfice care se gasesc mai mult în zona nordica se pot vedea rocile sedimentare formate în proterozoic, dar transformate în roci cristaline epimetamorfice din perioada orogenezei hercinice. Ele sunt prezente în succesiuni si în componenta corpului de roci bazice si ultrabazice usor de recunoscut, dupa forma rotunjita sau chiar lenticulara.

În urma unor lucrari industriale de decopertare se pot vedea etapele genezei. Sunt bine reliefate procesele de metamorfoza, de scufundarii si ridicari alternative sau fracturile care s-au produs în timpul acestor miscari. Apoi eroziunea care a actionat ca un urias fierastrau, a creat adevarate complexe peisagistice. Nici apa nu a fost mai prejos. Captarea în subteran a unor cursuri de apa care vin din zona cristalina, au actionat în calcare, formând vaile uscate (sau oarbe) si monumentalele pesteri. Numai ca zona având un înalt nivel de fond natural radioactiv, prezenta gazelor radioactive (Radon si Thoron) pot crea probleme desfasurarii unor activitati în zona. Atât dolinele (tacame sau catame) cât si defrisarile facute aiurea influienteaza pânzele de apa freatica care în urma lucrarilor miniere sunt predispuse la modificari majore atât în circuitul lor natural cât si în privinta continutului de substante chimice, radionuclizi sau nitrati. De obicei apa care are un continut ridicat de calciu (apa provenita din calcare) poate dizolva si transporta în amonte cesiu, rubidiu si potasiu împreuna cu strontiu. Daca se mai folosesc si îngrasaminte minerale, migrarea metalelor grele se face cu mare usurinta în plantele din zona. De multe ori, pedologii recomanda ca pe solurile saturate cu calciu sa nu se mai introduca amendamente care contin calciu pentru ca migrarea strontiului în plante nu poate fi blocata. Azotatul de calciu usureaza reactia de schimb intre metalul absorbit si cationul de calciu dar în cantitate mare se poate ajunge la contaminarea masiva cu nitrati a apelor freatice. De aceea este bine ca si clorura de calciu CaC l2 sa înlocuiasca Ca(NO 3 ) 2 . Trebuie doar putina atentie la manipulare deoarece clorura de calciu este putin toxica.

Dar având în vedere ca agricultura este putin reprezentata în vale, acest fenomen este mai putin important pentru zona. Numai ca apa fiind contaminata pâna dupa iesirea din Orastie, fenomenul poate fi evidentiat in aval. Apa poate insa crea probleme de alta natura, în amonte. Elementele metalelor grele sau a radionuclizilor pot fi gasite în cantitati mult mai mari în continutul de lapte sau a derivatilor si mai ales în corpul pestilor.

Un peste poate stoca în corp, de 350.000 de ori mai multi radionuclizi decât contine apa în care traieste. Nici plantele subacvatice nu fac altfel. Cât despre muschi, sau licheni ce sa mai vorbim !

De aceea, este necesar un studiu amanuntit si pentru apele freatice. Ele sunt alimentate atât prin infiltrarea precipitatiilor cât si prin unele pâraie care creaza ponoare.Lungimea fiind de sute sau mii de metri, vin în contact cu multe tipuri de roci. Dar friabilitatea rocilor din zonele miniere, galeriile deschise în subteran au nenumarate rostogoale sau suitoare care fiind spalate de ape fac ca aceste ape sa-si altereze calitatea. Pârâul Orastie, cu lungimea de � 50 Km aduna afluientii pe o suprafata de 400 Km 2 . Pe lânga 60 -65 milioane de metri cubi de apa care o duce în Mures, mai duce si aluviuni si substante biologice. Este adevarat ca în aval toate substantele sunt într-o puternica dilutie, se încadreaza în normative, dar toate substantele periculoase urmeaza circuitul trofic cu finalizare în organismul uman.

Un factor important pentru stabilizarea metalelor grele si a radionuclizilor ar trebui mentinut un pH cât mai neutru în apele care transporta asemenea elemente. TABEL CU CURBE

In urma defrisarilor masive facute aiurea, natura nu se mai poate reface. Zona forestiera a fost domeniul solurilor cambice (soluri brune, acide). Sunt foarte putin podzolice. Ele se gasesc sub padurile de molid, de amestec si în tufisurile subalpine. Grosimea este limitata la câtiva centimetri iar microorganismele le descompun lent, dar sigur. Pe vai se pot identifica soluri aluvionare, hidromorfe si pe areale reduse, soluri turboase. Toate tipurile de soluri prezinta un pH cuprins între 3,5 la suprafata si 4,7 la adâncime. În apele de suprafata unde deverseaza apele de mina, pH este puternic modificat.

Precipitatiile, care în ultimii ani trec rapid de la o extrema la alta, chiar cu depasiri istorice, creaza modificari puternice în circuitul apei si deci în transportul anumitor elemente din amonte în aval. Practic, toate datele hidrometrice trebuiesc reconsiderate. Având în vedere ca problema poluarii cu radionuclizi este cea mai periculoasa, este util sa studiem nu numai efectele ci si cauza si mai ales lucrarile miniere care genereaza acest tip de poluare. In zona s-au facut prospectiuni pentru :

• vivianit Fe 3 (PO 4 ) 2 2H 2 O care este un fosfat de fier hidratat, monodinamic, cristalizat, monoclinic

• sau tubular de culoare albastru puternic sau verde.

• Vad MnO 2 nH 2 O este un oxid de mangan, de culoare negricioasa. Se gaseste des sub forma de

• infuziune in rocile mama.

• Monazit (CeLaNb)PO 4 este un minereu uranifer. Acolo unde este Thoriu 232 este si Uraniu 238.

Câteva caracteristici ale Thoriului natural : greutate atomica 232,028, timp de injumatatire 1,39 x 10 10 ani, temperatura de topire 1800ºC. Are multe intrebuintari :

• tehnica militara nucleara ;

• se utilizeaza la sinteza carbunelui ;

• oxidarea NH 3 ? HNO 3 si SO 2 ? SO 3

• se foloseste la fabricarea butadienei ;

• bioxidul de thoriu este intrebuintat la fabricarea creuzetelor ;

• in aliaj cu Zn, Mg si Zr la aliaje din tehnica aviatiei sau spatiala ;

• exista componente electronice de înalta frecventa care au thoriu ca si material de baza.

În scoarta terestra se gaseste în concentratie de 8 x 10 -4 % concentrat, aproape întotdeauna în rocile acide. Dar, în raport cu uraniu, se gaseste :

• 3,2 - 3,4 în roci acide ;

• 4 în roci intermediare ;

• peste 4 în roci bazice .

De aceea este important sa fie cunoscut tipul de roci, pentru ca ele au continut diferit de Thoriu.

• Maximum - în roci magmatice acide ;

• Mediu - în roci granitoide potasice (diorite, granodiorite) ;

• Mic - în roci bazice (diabaze, gabrouri).

În rocile sedimentare (gresii), în prezenta intercalatiilor de material argilos, nivelul de radioactivitate creste simtitor. In zona studiata, se pare ca într-o tona de roca au fost gasite 10 - 17 gr de minereu de thoriu. De obicei, în rocile magmatice raportul Th/U este de 3/1 (comparativ, în apa marii raportul este de 1/3.



Radiu, într-un gram de roca poate fi :

• în sist, 16 - 26 x10 -12 gr.

• în calcar, 3 - 4 x 10 -12 gr.

• în gresii, 3 - 9 x 10 -12 gr.



Originea Ra este urmatoarea, rezultata din ciclul de dezintegrare, formând descendenti :

• Radon 222 are timp de înjumatatire de 3,8 zile ? Ra A

• Radiu A are timp de înjumatatire de 3,05 minute ? Ra B

• Radiu B are timp de înjumatatire de 26,8 minute ? Ra C.

De aceea, o metoda simpla de evidentiere a zacamântului este chiar metoda emanometrica, masurându-se aurora de dispersie gazoasa formata deasupra zacamântului. Anomalia trebuie sa fie de 2 sau de 3 ori mai mare decât fondul, pentru a fi concludenta. Daca, în cazul radonului, radiatia alfa nu trece prin piele (dar este foarte periculoasa prin inhalare), radiu devine periculos pentru ca prin dezintegrare produce atât radiatia beta cât si gama. Atât gaze cât si particule solide pot fi gasite în apa din subteran sau în cea de suprafata si sunt foarte usor asimilate în lantul trofic, cu finalitate in organismul uman.

În urma evaluarilor radiometrice, executata în perioada 06 � 19 august, am identificat 16 lucrari miniere, dintre care doar jumatate au fost cercetate :

• Valea Gerosu - sunt galeriile 11 si 11 bis, 15 ; 16 ; galeria depou. În zona sunt 4 galerii, din care 2 pot fi vizitate ,

• galeria 15 este activa din punct de vedere hidologic, având un debit, la data masuratorilor de 3 - 5 litri / min, apa drenând un precipitat de culoare galben rosiatica ;

• galeria 11 este blindata cu un zid de beton. Este fosta exploatare sovietica. În zidul de beton se pot vedea scurgeri de aceeasi culare galben rosiatica. Este singura închidere realizata ecologic.

• Galeria 11 bis sau 11 Nou a fost dinamitata, si este la câtiva metri în aval de galeria 11 vechi.

• În amonte de aceste galerii exista înca trei lucrari miniere vizibile ; posibil sa fie numai halde miniere (nu au fost cercetate).



Toate lucrarile sunt lânga drumul industrial care trece la Baru Mare (alta zona miniera !). Daca galeria 11 vechi a fost închisa în 1964, celelalte au fost abandonate în 1990. Galeria 15 are 3,5 Km lungime si are 2 intrari. Galeria 16 are doar 250 m lungime. Valorile radiometrice masurate au fost :

• perete stânca : 100 - 174 cps

• galeria 11 : 80 - 100 cps

• galeria 11 bis : 90 - 120 cps

• galeria activa : 100 - 174 cps

Nivele ridicate am gasit în halda de pe versantul opus drumului de acces, in zona unde a fost depoul locomotivei. Nivelul mediu a fost de 342 � 700 cps, dar au fost zone cu o activitate mai ridicata, de 950 - 1100 cps. Am masurat si pH-ul apelor, si anume în galerie : 4,2 ; pe vale 5. Fondul în zona a fost de 50 - 80 cps. Lucrarile sunt la 810 m de drumul principal.

• Valea Mica - este galeria 18. Accesul se face din vale spre amonte, 1,8 Km (pâna la un pod nou de beton) apoi înca 1,8 Km pe valea din stânga. Mina a fost închisa în 1989, nu s-a exploatat nimic. Apa este puternic contaminata (nu avem masuratori exacte), dar valorile de 350 - 700 sunt obisnuite. Versantii vaii au nivele de 200 - 280 cps pe un fond natural de 80 - 90 cps . S-au gasit bolovani de minereu care contineau 250 bq/0,5 Kg. Am masurat pH-ul apei : valea cu galeria 4,2 - 4,5 ; Valea Mica 5,5 confluienti cu Valea Gradistei 5,2. Minereul, care acum este folosit la reconstructia drumului forestier este de culoare brun roscat, cu depuneri liniare de culoare negru intens.

• Valea Larga - galeria nr.... este pe versantul stâng amonte, la aproximativ 800 m amonte. Se vede doar urma prabusirii intrarii galeriei si câteva lemne de mina. Valorile gasite au fost de 80 - 100 cps si 80 -90 cps pe versantul opus.

Cateva concluzii importante:

a. galeriile au lungimi diferite, de la câteva sute de metri la 3,5 Km

b. galeriile sunt în majoritate suprapuse si unite prin rostogoale si suitoare.

c. Se pare ca prin galeria de pe Valea Mica, urma sa se scoata minereul si de la alte galerii.

d. Este greu de evidentiat originea apelor freatice din galeriile de mina pentru ca ele circula liber prin sistemele miniere.

• Am executat evaluari radiometrice în Valea Faieragului pâna la 2,5 Km în amonte. Am gasit un fond natural de 45 - 50 cps, cu valori mai ridicate în zidul de sprijin al fostei cabane IFET, si anume 80 � 110 cps. Materialele de constructie, în mod special caramida, prezinta nivele mici, de 35 cps. La 1 Km de confluienta cu apa Gradistei, pe pârâul din dreapta amonte, stâncile din zona au prezentat nivele de 115 - 143 cps, iar argilele din zona au nivele de 75 - 77 cps. (zona Vaii Merisanu).

• În zona turistica Costesti, s-au gasit nivele de 60 - 84 cps în zona platoului. Dar în apa, în mod deosebit în golfuri, nivelele sunt mult mai mari, si anume de 100 - 115 cps fiind preponderente. Materialele de constructie a drumului (parapeti, materiale de umplutura) au nivele de 75 - 132 cps. Valorile nu pot fi concludente, în cazul materialelor de constructie a drumului pentru ca nu toate sunt din zona imediat apropiata.

• Casa de vacanta - Valea Faeragului, proprietar Fam. Radu Trufas:

a. fond natural 45 - 50 cps

b. zid sprijin 88 -100 cps (materiale aduse din alta zona)

c. stânci versant opus 125 cps

d. argilâ drum 70 - 77 cps.

7. Cantonul silvic - camerele rezervate pentru PNG:

a. Zidurile au zone cu 90 - 110 cps

b. Cimentul de la intrare 60 cps

c. În aer, înainte de aerisirea camerei 190 - 210 cps; dupa aerisire 160 cps

d. În curte, fondul este de 35 - 45 cps

Concluzia este ca nivelul de gaze radioactive în încaperi este foarte ridicat si sugeram sa se

faca o aerisire continua.

8. Cetatea Cetatuia:

a. În curtea interioara am gasit nivele de 50 - 60 cps

b. Zidurile de piatra 40 - 50 cps

c. Nivele ridicate am gasit în cei doi "tumuli" formati din argila si piatra. Nivelele au

fost de 84 - 90 cps.

9. Cetatea Blidaru: în zona cisternei exterioare 90 - 114 cps. Nivele maxime sunt la baza

constructiei si în tunelul care merge spre cetate.

10. Cetatea Sarmisegetuza Regia:

a. Zidurile au nivele de 35 - 60 cps

b. Umplutura de argila - nivele de 50 70 cps

c. Fondul curtii interioare 45 - 60 cps

d. Zona depozit grau carbonizat 110 115 cps

Mentionam ca nu am facut nici o masuratoare de adâncime, pentru ca nu am gasit o asemenea zona cu lucrari arheologice. pH apei din cetate - 5. Câteva date asupra unitatilor de masura utilizate în acest raport,

pâna acum. Am folosit unitatile CPS - cicli pe secunda sau dezintegrari pe secunda.

1 cps - 1 Bq reprezinta în sistem international, activitatea unui radionuclid.

Nu am evaluat în Sv (Sievert) doza colectiva absorbita. Este un sistem de masura cu conotatii semnificativ genetice. Dar, pentru faptul ca nimeni nu stie cine este expus, cât timp, la ce factori se face expunerea , evaluarea în unitati, s-ar crea loc de discutii. Deocamdata ne-a interesat doar identificarea surselor cât si potentialul lor de contaminare.



Pentru a calcula corect doza eficace reala de expunere, trebuiesc cunoscute:

- doza beta si gama ale expunerii într-un an;

- doza radionuclizilor încorporati timp de un an;

- expunerea prin inhalare a radonului sau a deseurilor timp de un an;

- consumul unor produse de origine animala sau vegetala din nou, timp de un an.



Pentru a evalua corect doza la care este expus un turist care viziteaza zona, ar fi necesar sa se cunoasca:

- nivelele datorate materialelor radioactive naturale existente,

- modul de patrundere în organism (prin apa potabila, praf, alimente),

- inhalarea aerului cu aerosoli radioactivi (din cladiri, din grote),

- studiul tipurilor de radionuclizi stabili sau rezultati din dezintegrarea continua (238U?234U?234 Pa)

Ar fi util daca s-ar cunoste în plus, pentru fiecare turist:

- doza deja inhalata în organism

- doza care se inhaleaza în perioada stationarii în zona si mai ales în zonele expuse.

Având în vedere ca trebuie sa se tina seama de toate sursele de expunere, orice sursa naturala este destul de periculoasa. Conform normativelor internationale, se considera valori maxime pentru un turist 0,3mSv/an ?0,15µSv/h, iar pentru un localnic se poate acepta 1,0 mSv/an ?0,5 µSv/h.



Trebuie sa se tina seama de faptul ca tot mai multi turisti care vin în zona, în special turistii straini, au în dotare dozimetre. De aceea zonele cu probleme ar trebui marcate. Dar, nu trebuie sa ne ascundem în spatele unor cifre. Normativele sunt stabilite politic; în fiecare an sunt tot mai drastice. Deja se considera ca limita dozei efective este 20 mSv în ultimele 12 luni, iar limita derivata lunara este de 1,7 mSv/luna. Nici o doza de radiatie nu este lipsita de risc, în concluzie, nu este suficient de a respecta doar o valoare limita. De aceea, ultimele recomandari ale Comisiei Internationale pentru Radioprotectie, recomanda doza maxima de 1 mSv/an dar pentru public, doza �de constrângere� trebuie sa fie de 0,3mSv/an. Peste aceasta valoare, apare Primul Nivel de Îngrijorare. Cred ca Recomandarea lui Morgan � USA � 1971 este valabila si astazi. Singura ipoteza prudenta care poate fi facuta de catre agentiile care stabilesc standardele de radiatii este si a fost ca nu exista o doza prag, sau un debit al dozei atât de mic, încât probabilitatea leziunilor provocate de radiatii, chiar la doze foarte mici si debite ale dozelor, ca cele considerate ca acceptabile pentru expunerea populatiei.

Revenind la valorile masurate si la unitatea de masura CPS, consideram ca valorile de peste 200 CPS pot deveni periculoase. Un nivel al fondului natural de 25 � 35 CPS este obisnuit în zone �curate�. O cladire, datorita materialelor de constructie, nu trebuie sa prezinte valori mai mari de 125 CPS.

Dar, daca expunerea la iradiere externa poate fi evitata, expunerea la gaze radioactive este o problema complexa. Ea afecteaza atât personalul propriu, care utilizeaza cantoanele silvice din zona, sau poate locuiesc în zona, sau afecteaza dezvoltarea agroturismului în vale. Si acest tip de poluare este cu probleme: nu se vede, nu se simte dar mai ales ne însoteste si acasa. Parca nu ar fi suficient radonul si thoronul din apa sau din unele vai!

Pentru explicarea fenomenului, repet câteva notiuni de fizica. Radonul este singurul element în stare gazoasa care este radioactiv. Acesta se formeaza, prin dezintegrari succesive. Este rezultatul dezintegrarii izotopilor de radiu (care face parte din familia Thoriului si Uraniului):

238 U ? 226 Ra ? 222Rn

235 U ? 223Ra ? 219 Rn

23 Th ? 234 Ra ? 220 Rn

Numai Radon 222 este considerat ca afecteaza cel mai mult sanatatea. Este destul de instabil, având timpul de înjumatatire de 3,82 zile, emitând în acest timp particule alfa. Timpul de viata este scurt, alfa are parcurs scurt, energie destul de mica deci ar trebui sa fie inofensiv. Numai ca, odata inhalat, problema se schimba. Si nu este inhalat doar o singura data, ci regulat, la fiecare câteva secunde! Câtiva din descendentii radonului, în special 218 Po si 214 Po (Poloniu), se ataseaza prafului si fumului de tigara si creaza aerosoli radioactivi. Circulatia acestor gaze este mult influientata de conditiile meteo locale. Din studiile efectuate în zona PNG, am constatat ca radonul provine din mai multe surse:

• Materialele de constructie (nisip, piatra, în special granitul luat din halde, argila) contin multe radioelemente naturale.

• Rigipsurile, care sunt facute din �deseurile� de la fabricile de îngrasaminte fosfatice. De multe ori gipsul este înlocuit cu fosfogipsul.

• Apa, care provine atât din pârâu cât si din putinele fântâni, unele chiar de mica adâncime.

În aceasta apa, radiul si radonul, radioactivitatea poate ajunge între 100 CPS/m 3 pâna la 10 4 CPS/m 3 (sunt zone, unde poate ajunge si la 10 8 CPS/m 3 . La toate acestea, se poate cumula si alte probleme:

- constructia unei fundatii care nu etanseaza baza constructiei (prezinta fisuri, nu este continua)

- existenta unor goluri în podea (locul de trecere a tevilor si a altor instalatii).

- neaerisirea continua a camerelor si mai ales a subsolurilor (pivnitelor)

Solutii de reducere a nivelului de radon exista � nu tebuie sa ne gândim ca acum, gata, trebuie sa darâmam si sa ne facem o alta casa! Pentru a face o evaluare corecta, este necesar sa ne întoarcem la normative.

• Normele Canadiene referitoare la gestionarea materialelor radioactive naturale impun:

• 50 CPS/m 3 care echivaleaza cu 5 mSv/an

• se poate ajunge la 150 CPS/m 3

• peste 150 este necesara o evaluare periodica

• analize suplimentare

• Normativele Comisiei Internationale de Protectie Radiologica recomanda:

• Nivel de actiune 200 � 600 ßq/m 3 daca perioada medie de stationare în cladire este de 7000 ore/an

• Recomandarea Comisiei Europene din 1990 � 90/143(Euratom)

• Pentru cladiri existente � nivelul de referinta este de 400 ßq/m 3

• Pentru cladiri noi � nivelul de referinta este de 200 ßq/m 3

Nivelele de referinta, la rândul lor, pot fi consultative, obligatorii, impuse. Asa se aplica în Europa! Fiecare tara decide propriul nivel, care este conditionat de specificul local si potentialul economic. Dar în ultimii ani, toate aceste nuantari încep sa devina impuse. Sunt tari unde nu numai ca s-au impus dar au si penalitati (Suedia, Finlanda, Elvetia, Cehia, Slovacia, Anglia, Irlanda). În România, recomandarile se pot gasi în Ordinul Ministerului Sanatatii nr.381/05/04/2004 care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 527 partea I/11.06.2004.

Divizia NBC � HCJV lucreaza din anul 1999 dupa Normativele Canadiene. Din acest motiv, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, ne-a contestat mult timp, studiile. Numai ca efectul radioactiv nu a tinut si nici nu tine seama de normative. Studiile medicale care s-au facut pâna acum, nu prea sunt relevante. Exemplu:

Concentratia 222Rn � Bacia � 98 ßq/m 3

• Ciudanovita santier � 198 ßq/m 3

• Orastioara de Sus � 98 ßq/m 3

Mortalitatea de cancer (toate formele):

• Bacia � 174 cazuri la 100.000 locuitori

• Ciudanovita santier � 82 cazuri la 100.000 locuitori

• Orastioara de Sus -120 cazuri la 100.000 locuitori

Studiile sunt facute la nivel academic, sunt publicate, deci sunt ...concludente si ...clare!!

HCJV a discutat cu medici din Orastie, cu personal care a lucrat la exploatarile miniere din zona.



Majoritatea dintre cei care au lucrat în subteran permanent, (nu electricienii sau sefii de echipa) nu mai traiesc. Apoi, multi au plecat din zona. La Stei a fost un laborator specializat pentru acest domeniu. Seful

acestui laborator, dupa ce s-a pensionat, a avut de spus o singura fraza: "România este un urias Cernobâl" Este adevarat, a vorbit dupa 1989; înainte, era cel mai înversunat aparator al acestor secrete.

Revenind la concentratia radonului în locuinte, Normativele, inclusiv cele românesti, specifica: "fiecare cetatean are dreptul sa cunoasca nivelul de radiatii din propria locuinta, precum si consecintele pe care le-ar implica, pentru sanatate, existenta unor valori ridicate de Radon".

Raportul UNSCEAR din 1981 a concluzionat ca o doza mica este cea sub 200 mSv (sau un debit al dozei sub 0,1 mSv/min). Este pentru prima oara când se ridica problema dozelor mici. În prezent se considera ca si dozele mici pot avea consecinte grave, care pot fi detectate numai prin studii epidimiologice care exploreaza sectiuni mari din populatie. Numai ca malformatiile congenitale sunt fenomene care apar fara sa respecte normativele (malformatiile congenitale sunt anomalii morfologice - macroscopice primare, produse precoce în cursul vietii intrauterine, prin tulburari de dezvoltare embrionara a organelor organogeneza incompleta sau devianta). Aceste malformatii sunt prezente la nastere, ireversibile si

neevolutive. Dar, de cele mai multe ori, aceste malformatii sunt puse pe seama unor factori care nu au nimic cu radiatiile ci doar cu munca în industria mineritului (fumat, cafea, alcool, medicamente) sau cu unele particularitati demografice (vârsta, rang, caracteristici social - economici).

Am deviat putin de la subiect pentru a va aclimatiza asupra discutiilor care apar întotdeauna când vorbim despre radioactivitate. Cu cât clarifici mai mult aceste aspecte, cu atât scad normativele! Numai ca deocamdata, rangerii, turistii, localnicii sunt expusi la acest tip de poluare care nu se vede (ce bine ar fi daca Primaria ar monta un asememea tip de container pentru a se colecta radiatiile! - a fost o gluma).

Recomandari, sau mai bine zis sfaturi:

• Primul lucru ar trebui sa va clarificati statutul. Teoretic, Romsilva este singura institutie care va poate ajuta direct, cât si indirect. Silvicultorii au si o vasta experienta pozitiva. Ar trebui sa va delimitati si fata de alte institutii guvernamentale sau administrative. Eu v-am scris în ultimul e-mail despre câteva normative care ar trebui aplicate; dar nu o sa reusiti singuri. De aceea ar fi util sa stabiliti modul de colaborare sau impartire a sarcinilor cu Agentia de Protectie a Mediului, Garda de Mediu, Muzeul Civilizatiei Dacice de la Deva, Directia de Cultura a Jud. Hunedoara, Directia Apelor. Toate institutiile respective primesc salarii dupa aceasta zona, dar singurii care "atrag" toate necazurile sunt cei de la PNG. Noi facem parte dintr-o gramada de comisii de bazine hidrografice, inclusiv din Comisia Dunarii. Avem legislatie mii de pagini, si avem si experienta suficienta. Directiva Cadru 2000/60/EC este complexa dar în anul 2015 vom fi obligati sa atingem nivelul de "Stare buna a apelor". În data de 22.12.2012 avem termen limita de aplicare a Legii 310/2004 din 28 iunie 2004 care completeaza Legea Apelor 107/1996 si care se refera tocmai la poluarea cu substante periculoase a apelor. Dupa cum ati constatat, anul 2007 nu a finalizat nici macar identificarea surselor poluante. Si chiar nu intereseaza pe nimeni finalizarea lor. Comunitatea Europeana a finantat multe proiecte de evaluare a poluarii; nu numai ca îsi vor cere banii înapoi (în unele cazuri o fac deja, cu un raport de 1 Euro datorie ?10 euro centi dati înapoi) dar vor obliga montarea unei bariere. Cine va "plati"? - PNG-ul!

• Am vazut în curtea cantonului "urme slabe" de statie meteo � un pluviometru. Ideea este foarte buna dar trebuie continuata nu numai cu viabilitatea aparatului dar si completarea cu aparatura meteo, chiar daca este mai simpla dar fiabila si usor de întretinut. Totul ar trebui completat cu o mira pentru masurat debitul apei (în zona podului unde este o sectiune clara din beton) si toate datele colectate si trecute într-un registru de observatie. Daca nu este timp pentru o observatie continua, ar trebui înregistrate macar datele extreme.

3. Ar trebui urmarit pH-ul apelor din confluienta zonelor miniere si facut o comparatie între pH -ul apelor din valea cu exploatari miniere si pH-ul apelor din valea principala. Totul trebuie coroborat cu debitul din ziua masurarii (eventual cu temperatura si presiunea atmosferica).

4. Crearea unei colectii de roci unde Vadul si Monazitul sa fie evidentiate. Colectia, ca sa fie utila trebuie însotita de o harta a zonei care sa permita gruparea rocilor dupa zona de origine.

5. Identificarea solurilor, dupa noile normative, editarea unei harti si montarea ei în câteva puncte ale rezervatiei. Ar fi si mai utila daca ar fi însotita de tipurile de vegetatie forestiera (pe care o are deja Ocolul Silvic - este vorba de acele UP-uri).

• Constructia unor ceasuri solare simple si montarea lor în zonele cu acces mai mare. Punctul respectiv poate fi completat cu o harta stelara si eventual cu un punct de observatie meteo (directie si viteza vânt, temperatura).

• Marcarea corecta a traseelor turistice. Pentru a le face mai vizibile, este bine sa luati legatura cu drumarii. Ei lucreaza cu microbile de sticla care pot fi atasate usor pe vopseaua proaspata.

Toate marcajele trebuiesc comunicate Comisiei Judetene care se ocupa de marcaje. Dar, în primul rând trebuie stabilit clar cine este gestionarul acestor marcaje. La intrarea pe traseu este bine sa se faca un punct de documentare; dar nu montat pe doua tevi pentru ca va fi furat imediat. Sunt si solutii alternative. Noi am încercat si au dat rezultate pozitive.

• Crearea unei retele proprii de comunicatii radio (de mica si mare distanta). Daca pentru comunicarea la mica distanta (3 - 5 Km) nu sunt probleme deosebite, pentru reteaua de comunicatii la mare distanta ar fi ceva probleme, dar simplu de rezolvat. Totul depinde de statutul pe care îl are PNG-ul (ca ONG, sau ca subordonat Regiei...,) Rangerii D-voastra au vazut o parte din reteaua radio de care dispune ONG HCJV. Nu a fost realizata peste noapte, este adevarat.

• Crearea unei biblioteci proprii care sa cuprinda pe langa normativele de referinta si: • Studiile facute de-a lungul timpului în diferite domenii (istorie, geologie, geografie,

turism,) referitoare la PNG sau zonele învecinate.

• O colectie de harti (silvice, geologice, turistice, militare desecretizate, din satelit sau avion). De asemenea, o harta stelara de mari dimensiuni (2 x 2 m). Nu cred ca

ar fi în plus daca ar fi montata pe peretii cladirii. Acestea au fost doar câteva sugestii pe care vi le oferim. Am insistat pe aceste idei pentru ca avem o anumita

experienta în domeniile respective (recunoastere, personal calificat, rezultate pozitive si material documentar). Nu tinem ca experienta noastra sa ramâna îngropata în curtea noastra.Pacat ca ne desparte o distanta bunicica, nu foarte mare. Si totusi suntem doar un ONG din provincie, daca aveam numere de B era poate altfel! Credem ca un Program de Parteneriat ar fi de mare ajutor; poate intra în joc si Romsilva sau Primaria, nu ar avea nimic de pierdut, dimpotriva, problema turismului rezolvata pozitiv, ar aduce multe beneficii zonei. Este greu de crezut ca cineva se gândeste în viitor. Noi ne gândeam, inclusiv la revitalizarea Caii Ferate Forestiere. Avem câteva date, câteva poze vechi, câteva harti. Acum lucram la o monografie. Daca Primaria sau Romsilva sau oricare alt investitor ar construi 1 Km de cale ferata, restul am putea rezolva noi. Calea Ferata, prin turismul feroviar ar atrage un segment caracteristic de turisti, putini dar care platesc bine. Apoi s-ar putea dezvolta turismul stiintific. Este un segment important, atât intern cât si extern. Dar depinde de cine-l gestioneaza. Pentru zona, implementarea unui turism clasic, înseamna moartea zonei. De fapt, se poate vedea! Daca vi se permite sa gestionati turismul, si mi se pare normal sa fie asa, avem câteva idei interesante, asociate si cu finantare. Dar toate aplicabile numai dupa rezolvarea sau macar stabilizarea problemelor de mediu. Daca credeti ca va este de ajutor studiul despre identificarea potentialelor turistice, cât si modul de dezvoltare a lor, acesta poate face obiectul unui Raport preliminar înca anul acesta, dar finalizat numai anul viitor. Înca nu cunoastem toata Rezervatia PNG-ului. În raport nu am scris nimic despre starea actuala a mediului, cum este vazut deocamdata de APM din mai multe motive:

- înca nu este clar cine poarta raspunderea pentru mediu, pentru tot ce se intâmpla,

- terenurile cu probleme reprezinta conflicte de interese între autoritati si persoane fizice,

- chiar daca ar citi studiile sau macar solutiile, nu ar prezenta importanta deoarece nu aduc bani imediat, sau ar fi surse de divergente asupra unor interese. Dar dupa discutiile cu rangerii de la alte Parcuri din tara, am înteles ca încet, încet sunt sanse de implementare a politicilor pozitive care duc la dezvoltarea materiala si stiintifica cât si la o buna colaborare cu autoritatile.

În final multumim pentru concursul si ajutorul acordat în desfasurarea în bune conditii a programului de evaluare.

Revizia radiometrica (componenta a Programului de Documentare) efectuata in perioada 03 iulie � 20 august 2008 a cuprins mai multe etape.

Etapa I � zona Luncanii de Sus � Pestera Cioclovina



In aceasta zona exista lucrari in special de explorare. Aceste activitati s-au desfasurat sub forma de �puturi�de explorare (adanci initial de de 5 � 6 metri, iar acum au dosr 3 � 4 m), �santuri� cu lungimi de 5 � 10 m si adanci de 3 � 4 m (multe dintre ele sunt greu de identificat acum). Identificarea acestor prospectiuni s-a efectuat prin metodele:

• observatii vizuale directe asupra zonei, unde se observa usor drumurile de acces, construite din roca rezultata din lucrari;

• masuratori radiometrice efectuate in jurul zonei excavate.



Cel mai usor de identificat sunt lucrarile de la �Sub Plai�, unde sunt usor de observat santuri si puturi. Patru dintre ele sunt dispuse in imediata vecinatate a vaii, iar o lucrare este in amonte. Valori mai semnificative am gasit la putul dispus la aprox. 100 m amonte, unde valorile masurate au fost:

• sterilul de la marginea superioara a putului 65 � 105 cps

• sterilul de la baza inferioara a putului 45 � 108 cps

• in palnia interioara a putului la o adancime de 2 m 85 � 105 cps

Aceste valori sunt valabile pentru masuratorile de suprafata. Daca se inlatura roca marunta din interiorul lucrarii, nivelele sunt mai mari. Nivelul natural, la distanta de lucrari (fondul natural) este de 35 � 55 cps.



Istoria lucrarilor miniere este destul de veche. S-au intrerupt lucrarile de explorare prin anul 1944, dupa o perioada de lucru de 3- 4 ani; la incheierea lucrarilor, galeriile de explorare au fost betonate si chiar dinamitat accesul. O noua incercare de deschidere a fost facuta in 1988. din zona s-au dus numai probe (carotaje si material din derocari). Pentru a simplifica munca de explorare s-au executat si cateva foraje la adancimi de 200 � 300 m. multe din aceste foraje nu au fost obturate in adancime, ceea ce va crea mari probleme in circuitul apei subterane, mai ales ca forajele din zona sunt apropiate de cele din Gerosu si Valea Mica.

In aval de zona �la Garaje� la aproximativ 500 m, la bifurcatia drumului spre Cioclovina, am gasit urmatoarele nivele:

• pH apa parau = 5; sol albie = 65 � 75 cps

• pH izvor apa = 6; sol din jurul paraului = 65 cps

• fondul natural din zona 50 � 60 cps

De remarcat, pe tot traseul, existenta unor �bolovani�, conglomerate pamantii, de culoare rosietica, care prezinta valori mai ridicate de radioactivitate, cuprinse intre 85 �105 cps.

In zona �Garajelor� nivelele masurate au fost:

• sol langa albie rau 57 � 62 cps

• argila margine parau 70 � 72 cps

• sol in albia paraului 50 � 75 cps



Valori interesante am gasit la un izvor dispus in amonte dreapta, la o distanta de aproximativ 70 � 80 m:

• solul din albie 108 � 110 cps

solul (fond natural) 50 � 55 cps

• pH apa izvor = 4,5



In zona Pesterii Cioclovina , am facut evaluari radiometrice in mai multe puncte:

• in pestera, la inaltimea de 2 m (inaltimea traductorului) am masurat 35 � 45 cps, cu o puternica fluctuatie.

• in pestera si in zona de acces, la inaltimea de Ø m am masurat 15 � 25 cps. Avand in vedere ca pestera este intr-un sit calcaros, unde nivelele de radioactivitate sunt foarte reduse, se pare ca nivelele mai ridicate sunt date de existenta unor gaze rezultate din dezintegrarea alfa a radiului sau alfa a thoriului. Desi Radiul 226 in majoritatea cazurilor este insolubil si imobil, in conditiile din pestera, el devine mobil si poate fi gasit la distante apreciabile de pestera, de-a lungul vaii, in aval.



•Am efectuat masuratori si in cele doua galerii de mina de unde a fost exploatat guano.

Valorile gasite au fost:

• Galeria din stanga, care ajunge in pestera printr-un sifon, are 10 � 12 cps

• Galleria din dreapta, care este blindata, la 20 m de la intrare, are 5 � 7 cps



Cetatea Piatra Rosie.In general, prezinta valori deosebit de scazute atat in ceea ce priveste drumurile de acces din interior, materialele de constructie cat si roca baza:

• calcarul (stanca, drum) prezinta valori de 8 � 12 cps, piatra de constructie 10 � 12 cps, solul din zona 10 � 20 cps.





Valori mai ridicate am gasit in zona ultimei case, inainte de Cetate. Valorile identificate au fost intre 85 � 110 cps. Intre solul de la cetate si restul zonei este o demarcatie foarte clara.



La ultimul pod spre cetate, se poate vedea existenta unei curgeri consistente de culoare galben rosiatica. Este rezultatul unei lucrari de explorare din apropiere. Nivelele de radioactivitate sunt cuprinse intre 65 � 105 cps.

Pe drumul dintre Cetatea Rosie si Luncani, am executat cateva masuratori asupra unor izvoare indicate de Ranger. Rezultatele sunt multumitoare:

No2 si NO3 = Ø

PH = 5 � 5,5

Radioactivitate 35 � 50 cps

In perioada 06 � 08 august 2008 am continuat studiile pentru completarea observatiilor din zona amonte de Costesti � Gradistea de Munte.



Valea Larga Paltioru :minele din zona au fost inchise si deschise in mai multe perioade. Prima deschidere se face in 1950 apoi urmeaza anii 1968, 1972 si in final 1989. in vale sunt trei galerii si anume 1/14 la 1,2 Km amonte, 2/14 la 2,9 Km in amonte si 3/14 la 700 m in amonte. Galeria de inaintare producea 20 de vagoneti/schimb de steril (in special) dar si de minereu. Galeriile secundare produceau 9 �11 vagoneti/schimb. Fiecare vagonet a fost masurat (radiometric)si apoi incarcat in camion cu destinatia Feldioara, Brasov . In interiorul uneia dintre galerii, s-a construit un suitor care ajunge la galeria 11 din Valea Gerosu.

In timpul exploatarii active, s-au executat sondaje de exoplorare atat in jurul galeriilor, pe vale in amonte, dar si in galerii. Dupa cate se poate observa, multe dintre foraje nu au fost corect blindate atunci cand s-a incheiat cercetarea. Avand in vedere dezvoltarea sinuoasa a exploatarilor si explorarilor, se poate considera certa inexacta baza de date (daca exista) la vreo institutie guvernamentala (posibile date la INCD � ICPMRR Bucuresti).

Nivele mai ridicate de radioactivitate am identificat intr-o excavatie la aproximativ 1 Km aval de intrarea in Valea Larga. Nivelele de 80 � 120 cps sunt frecvente langa stanci si 75 � 85 cps la distanta de 10 m de zona excavata.

Zona Gerosu , nivele care anul trecut nu au fost studiate (galeriile 5,6 si 7)



Prima galerie se pastreaza conservata doar la intrare. La o distanta de 8 m de la intrare este surpata. Intrarea este la nivelul drumului. In prezent este activa din punct de vedere hidrologic, apa avand un debit, in acel moment de 5 � 8 l/min. fondul zonei este de 75 � 110 cps, dar bolovanii care sunt in drum si care pot fi utilizati de catre lucratorii forestieri sau de catre turisti pentru odihna, prezinta valori cuprinse intre 50 � 820 cps. Halda de steril de culoare cenusie are amestecate gramezi de minereu de monazit cu valori de 1500 cps. Fiecare gramada reprezinta cantitatea echivalenta dintr-un vagonet de mina. Din acesta cauza, toata halda prezinta valori medii de 750 � 820 cps. Zona drumului de acces, in amonte si aval, pe o distanta considerabila, prezinta valori omogene de 112 � 115 cps. Halda are la baza o lungime de 70 m, este divizata in doua de paraul care curge perpendicular si vine din amonte. La varf, halda se continua fata de baza, cu 10 � 15 m rezultati in urma construirii drumului de acces pentru vagonetii de mina. Inaltimea estimata este de 8 � 10 m, latimea haldei, la nivelul superior este de 10 � 12 m, mai ingusta la mijloc, unde este traversata de paraul din amonte.

Apa care vine din galerie este puternic contaminata si prezinta un pH = 4. In prezent, atat apa din galerie cat si apa care spala halda (de sus in jos) contribuie substantial la poluarea radioactiva a paraului. Paraul, la baza, mai spala si el halda, in functie de nivelul pluviometric. In orice caz, acest parau vine gata contaminat de la galeriile din amonte.



Dupa cate am inteles, pe aceasta halda au stationat ani la rand, vagoanele forestierilor. Trebuie sa fim realisti (daca nu chiar convinsi) ca acei muncitori forestieri au utilizat apa din zona iar de nivelul de expunere, ce sa mai vorbim!





Galeriile din amonte sunt mai greu de identificat. Una este chiar la baza haldei (se mai vad urmele de sina metalica), iar deasupra sunt urmele a doua galerii. Una mai contine urme ale profilelor de sustinere a galeriei, una este prabusita la cativa metri de la intrare. Mai exista inca o urma de intrare, dar de o mai mica amploare. Valori mari am gasit la galeria de jos. Valori uniforme de 2500 � 2600 cps sunt de gasit pe suprafete mari. Chiar la baza se poate recunoaste un esantion de mkinereu din monazit, care are o lungime de 6 � 7 m si o grosime de 1,2 m.

Galeriile superioare de la nivelul superior al haldei prezinta nivele de 400 � 500 cps. Toate galeriile sunt grupate, cu distante mici intre ele (20 � 25 m).



Halda are o lungime de 70 � 80 m in partea superioara, la baza are o lungime de 50 � 60 m, latimea superioara este de 7 � 8 m iar inaltimea variaza intre 7 � 8 m. Nivelele radiometrice in partea superioara a haldei sunt de 450 � 550 cps, fondul natural este de 80 �120 cps. Si pe aceasta halda se pot remarca zone unde au fost descarcati vagoneti cu nminereu util. Apa prezinta un pH = 4,5 in aval si pH =5 in amonte.

Parau;, scaldand continuu baza haldei, face transport de minereu radi9oactiv continuu, in functie de debitul variant. Si pe aceasta halda se pot vedea urme de foc de tabara, deci se pare ca s-a dormit in zona.

Lucrarile care nu au fost programate, dar au fost executate, au fost urmatoarele:



In perioada taberei de la Luncani, am avut ocazia sa discutam cu un grup de tineri din Polonia, despre poluarea din zonele montane. Am fost impresionat de faptul ca stiau cate ceva � banuiesc ca la ei in tara au informatii dar inca nu le-au inteles corect.



• masuratori in zona satului Tarsa. Avand in vedere ca aceasta localitate a intrat deja in circuitul turistic, au inceput deja constructiile de case si drumuri, este bine ca s-a facut o revizie radiometrica in ceea ce priveste apa paraului din zona sau a puturilor pentru apa potabila forate. Deocamdata, nivelele de radioactivitate sunt foarte scazute:

• fond natural 25 � 35 cps

• subsol cladiri 35 � 45 cps

• sol izvoare 30 � 35 cps

• pH apa = 5,5 NO 2 si NO 3 = Ø

Aceste valori se datoreaza faptului ca toata zona este construita dintr-un sediment alternativ de argile, nisipuri, roci si in final, pamant fertil. In privinta nitratilor, nu sunt deocamdata probleme � animale nu prea sunt, haznalele sunt rare, dar odata cu �explozia� constructiilor turistice, chiar daca vor fi montate fose septice, prin exploatarea lor necorespunzatoare, care este greu de verificat, nitratii isi vor face prezenta, iar proprietarii isi vor fora puturi tot mai adanci. Din acel moment, sunt sunt posibile mari necazuri referitoare la poluarea radioactiva in mod special, daca inchiderile exploatarilor miniere nu se vor face ecologic.

Cateva cuvinte despre tipurile de roci si minerale identificate in zona, suplimentar fata de anul trecut.

Zona Luncanilor este mai saraca in cea ce priveste tipurile de roci gasite pentru ca lucrarile miniere au fost mult mai mici decat pe alte vai:

• barit Ba SO 2 � baritina, este un sulfat de bariu, este de gasit in mase granulare compacte, de culoare galbui spre incolor.

• Bauxita este o roca sedimentara, pamantoasa, amorfa, de culoare alba sau roscata spre brun. Contine hidroxizi de aluminiu in diferite combinatii.

• Bohmit AlO(OH) un hidroxid de aluminiu, monohidratat. Este o roca reziduala a zacamintelor de aluminiu, in formatiunile hidrotermale.

• Cuartit � o roca metamorfica. In functie de continut (grafit, biotit, magnetit) poate fi colorata diferit.

• Fergusonit YNO 4 � tetraoxid de ytriu si niobin, este de gasit in vaile din aval (spre Deva, Simeria). Se gaseste sub forma de pamanturi rare, de culoare bruna, galbuie sau maro spre negru.

• Granati � sunt silicati care pot contine fier, crom, aluminiu, calciu, mangan, magneziu,� in zona predomina almandinul Fe 3 Al 2 (SiO 3 ) 3 , care sunt sub forma unor cristale izometrice de culoare rosu � brun.

• Lateritul este o roca sedimentara, se prezinta sub forma de mase pamantoase de culoare rosie sau rosu brun.

• Silicolite organogene spongolite � sunt roci de sedimentare in amestec cu difetite argile si materiale detrictice.

• Sisturi cristaline � este o roca metamorfica, cu diferite culori (in functie de diferitele mineralizatii. Majoritatea sunt muscovitice si cloritoase.

In mod special trebuiesc analizate zonele care contin:

• montmorillonit (NaCa)O, 33(AlMg) 2 Si 4 O 10 (OH) 2 nH 2 O - este un silicat de Sodiu si Calciu, se gaseste sub forma unor argile.

• Illit (KH 2 O)Al 2 (OH) 2 AlSi 3 O 10 � este un silicat de aluminiu si potasiu hidratat, in amestec cu alte elemente. Se gaseste sub forma de mase pamantoase de culoare cenusie.

Cele doua tipuri de materiale sunt importante in ceea ce priveste studiul migrarii elementelor radioactive transportate de apele din galeriile de mina si din lucrarile de foraj. Procesul de interactiune sol apa a radionuclizilor de Ra 226, in timpul infiltrarii nu se coreleaza cu cele ale uraniului si thoriului. De multe ori, Ra care este identificat in apa, nu provine din dezintegrarea radioactiva a U si Th. Transferul poate fi accelerat de tipul rocii, de granulatia rocii, textura pamantului. In cazul in care apa de infiltrare este foarte bogata in complexe saruri minerale, cantitatera de Ra poate fi identificata in cantitati foarte mari. De aceea, ar trebui tinute sub observatie toate sursele de apa, macar in ceea ce priveste pH si de variatia termperaturii apei. De aceea nu se poate stabili o formula universal valabila de calcul, pentru stabilizarea elementelor radioactive. Dar s-a observat ca nucleul de U234 s-a �lipit� mai bine pe illit si montmorillonit. Pentru ca uraniul si radiul sunt cu mult mai solubili decat thoriul, va permite ca Th sa fie, prin dezintegrarea alfa in solutie, sa fie absorbit mai repede pe suprafata solidului. Acest proces nu numai ca este mai rapid, dar este si ireversibil.



Toate elementele radioactive care ajung sa migreze cu apele din lucrarile miniere pot sa se depuna in sedimentele de fund (si vor avea o viteza de migrare relativ mica, dar sigura) dar pot fi si asimilate in regnul animal sau vegetal. Si de obicei, lantul trofic se termina la om. Odata cu lantul trofic, se finalizeaza si lantul migratiei radionuclizilor. Numai ca nici aceste �lanturi� nu pot fi cuprinse intr-o ecuatie simpla. Apar fel de fel de elemente variabile care pot fi cantitativ masurate:

• nivelul panzei freatice

• cantitatea precipitatiilor



Dar sunt si probleme greu de evaluat, cum ar fi:

• nivelul de oxidare a suprafetelor din lucrarile miniere

• absorbtia elementelor radioactive pe corpuril;e solide din apa de suprafata

• modificarile compozitiei chimice a apei.

La toate acestea trebuie insumat si modul de incorporare in regnul animal si vegetal cu finalitate in transportul biologic. Cateva exemple ar fi utile:

• coniferele acumuleaza foarte multi radionuclizi, dar frunzele lor raman sedimentate in zona.

• Foioasele acumuleaza mai putin, dar frunzele sunt transportate la distante mult mai mari. Apoi, multe componente vegetale ale foioaselor sunt consummate de animalele salbatice.

• Laptele de capra este foarte putin contaminat cu metale grele sau radionuclizi; laptele de vaca are alt coeficient de contaminare.

• Unele fructe de padure acumuleaza mai mult (ciupercile).

Ar fi utila o analiza a sedimentelor din toate cursurile de apa. Dar extragerea, colectarea ar trebui facuta selective, in functie de nivelul global al radioactivitatii. In acest mod s-ar diferentia poluarea antropica (provocata de activitatile miniere) si poluarea entropica (provocata de radioactivitatea naturala, mai ridicata in acea zona). Sedimentul entropic contine cantitate mare de elemente radioactive sub forma cristalina �lipite� de tipul rocii din zona, in mod special de monazit. Sedimentul antropic contine putine particule incluse in elementele de pamant sau roca, dar contine elemente radioactive absorbite de diferite corpuri solide din apa sau prin fenomenul de disolutie a elementelor radioactive in suspensie.

Pentru a evalua corect un curs de apa contaminat este util sa se cunoasca urmatoarele aspecte: orice contaminare, descreste odata cu distanta din aval, prin fenomenul de dilutie (confluientii cu alte surse de apa) sau prin sedimentare. Dar de multe ori descresterea poate fi urmata de o anumita crestere (in mod special, in zone aluvionare sau locurile unde apa de suprafata are schimbari de traseu).

Fenomenul de descrestere a contaminarii depinde atat de tipul elementului radioactiv, de continutul fizico � chimic al apei, cat si de conditiile meteo, care in prezent sunt in continua schimbare. Daca izotopii thoriului descresc, de obicei destul de rapid si sunt aproape insolubili, izotopii uraniului sau ai radiului sunt transportati la distante mari. Daca apa are o viteza de curgere mare, cum e cazul apelor de munte, concentratia de Radiu creste destul de semnificativ, pentru ca acest element poate fi redizolvat din sedimentul de fund.

Daca contaminarea ar inceta, posibil ca si procesul de redizolvare sa se echilibreze si in final sa se anuleze. Dar in cazul lucrarilor din zona, acest fenomen este imposibil. Starea de echilibru s-ar instala doar daca in zona s-ar efectua o ecologizare corecta si apa din galerii ar fi tratata la suprafata. Numai ca deocamdata se poate face un studiu interesant al transportului radionuclizilor raportat la geochimia locului. Acest fenomen ar fi util pentru practicarea unui turism stiintific; pentru alte forme de turism ar trebui luate masuri speciale.

In ceea ce priveste aceste masuri, legislatie avem, numai ca trebuie si aplicata!!! Iata cateva din legislatia pe care o avem in plus fata de cele trimise pana acum):

• Ordinul 1995/1160 din 18.11.2005 � Regulamentul privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta. Este publicat in MO 207 bis/07.03.2006. In mod special trebuiesc citite art. 17g, 20l, 20k, 24e. MIRA are din anul 2001 in cadrul DGCCO un serviciu SCTMS. Este adevarat ca acest serviciu se ocupa de trafic sau terorism cu elemente NBC, dar ar trebui sa se ocupe macar de expunerea involuntara a propriului personal (ma refer la Jandarmeria Montana ).

• MGR 2288/2004 referitor la repartizarea principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerelee, organele centrale, ONG-urile, privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta. Punctul B spune ca instiintarea autoritatilor administrative publice se face de catre administratorii proprietatilor afectate, dar cine este proprietarul minei?!? Sau pct. 16 d care trebuie implementat cat mai urgent.

• Legea 111/1996, republicata in 2006 in MO partea I nr. 552/27.06.2006, are art. 2i sau art. 29-2, care spune clar cine trebuie sa ia masuri de evacuare. Tot acolo, in art.23-2 spune despre aparatura pe care eu o utilizez (este una dintre legile pe care eu le respect)

Pentru aplicarea finantarilor din aceste zone, trebuie citit cu atentie art. 37-2, Legea 111, doar ca am vazut cum evalueaza Agentiile de Mediu situatiile aparute. Daca studiati cu atentie datele oferite de Sistemul national de Management al Informatiei privind Biodiversitatea BIMS (Biodiversity Information management System, (veti constata ca sunt absente tocmai datele rezultate in urma cantractului 747/2006 realizat de CEEX (MENER)INCD-IFIN-MM Bucuresti, contract care se refera la cartarea nationala a radonului, proiectul NUCLEU PN 03.37.03.01 � Compania nationala a Uraniului Bucuresti care se refera la contaminarea apelor freatice, proiectul NUCLEU PN 03.37.03.02.- INCDMRR Bucuresti care se refera la monitorizarea radioactivitatii factorilor de mediu, sau multe altele.

ONG HCJV � Divizia NBC a furnizat corect pana in prezent toate datele (poate nu din punct de vedere ortografic!). Dorim sa respectam art. 45, pct 8 a Legii 111. Nu avem interese si nici motive sa alarmam inutil diferite institutii sau populatia. Numai ca in Constitutia Romaniei se stipuleaza clar ca in Romania , Sanatatea populatiei este aparata, iar administratorul zonei este PNGM-C! Solutii imediate exista, conform normativelor interne si internationale, doar ca trebuie urgent aplicate cu multa responsabilitate si seriozitate.

http://hcjv.8k.ro