Forumul Hunedoara
Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.
Forumul Hunedoara

non comercial


Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

Ghid anticoruptie

In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

1Ghid anticoruptie Empty Ghid anticoruptie la data de 16.03.10 3:47

Admin


Admin
1
Ghid anticorupţie pentru cetăţeni
Autori:
Victor Alistar
Dan Barna
Nicoleta Popescu
Oana Zăbavă
Acest ghid a fost produs de Asociaţia Română pentru Transparenţă (Transparency
International – Romania) în cadrul proiectului Centrul de Asistenţă Anticorupţie pentru
Cetăţeni (Advocacy and Legal Advice Centers), implementat de Secretariatul Transparency
International şi TI-Romania, TI-Bosnia Herţegovina şi TI-Macedonia cu sprijinul financiar al
Ministerului Federal de Externe al Germaniei (Auswertiges Amt.) prin Initiativa Anticoruptie a
Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (SPAI).
Conţinutul acestui ghid nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Ministerului Federal de
Externe al Germaniei sau a Iniţiativei Anticorupţie a Pactului de Stabilitate pentru Europa de
Sud Est. Răspunderea pentru conţinutul acestui ghid revine în exclusivitate Asociaţiei Române
pentru Transparenţă.
2
Victor Alistar este asistent universitar la catedra de drept public a Facultăţii de Administraţie Publică din
cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Lucrează ca expert în cadrul Centrului
de Asistenţă Anticorupţie al Transparency International – Romania.
Dan Barna a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Este avocat, consultant PHARE şi
trainer. A coordonat programul de asistenţă juridică pentru tineret din cadrul Ministerului Tineretului şi
Sportului. În prezent este Secretar General al Asociaţiei Române de Drept pentru Dezvoltare - IDLO
Alumni şi trainer pentru sectorul ONG. Lucrează ca expert în cadrul Centrului de Asistenţă Anticorupţie al
Transparency International – Romania.
Nicoleta Popescu este avocat. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Timişoara. Urmează în
prezent cursurile programului de masterat în Ştiinţe Politice în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi
Administrative, Bucureşti. Lucrează în cadrul Centrului de Asistenţă Anticorupţie al Transparency
International-Romania (TI-Ro) şi colaborează cu Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România
- Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
Oana Zăbavă este licenţiată în ştiinţe politice a Universităţii Bucureşti şi director executiv al Asociaţiei
Române pentru Transparenţă (Transparency International – Romania). Din august 2003 a coordonat
activităţile Centrului de Asistenţă Anticorupţie pentru Cetăţeni.
Istoria Ghidului anticorupţie pentru cetăţeni
În februarie 2003, prima ediţie a acestui Ghid, netipărită însă disponibilă pe internet, a fost
elaborată de Oana Zăbavă, în cadrul proiectului Alianţa Anticorupţie.
În vara aceluiaţi an, Adrian Savin, expert al TI-Ro, a realizat o a doua ediţie (nepublicată) a
ghidului, ţinând cont de modificările esenţiale ale legislaţiei româneşti în domeniu determinate de
adoptarea Legii 161 / 2003.
Începând din august 2003, echipa Centrului de Asistenţă Anticorupţie pentru Cetăţeni (Victor
Alistar, Dan Barna şi Nicoleta Popescu) a îmbunătăţit şi transformat ghidul într-un instrument de
lucru pentru voluntarii Centrului şi pentru cetăţenii care vin în contact cu acesta. Din activitatea
acestora a rezultat materialul de faţă.
Mulţumiri speciale se cuvin:
doamnei Viorica Costiniu, membru fondator al Asociaţiei Române pentru Transparenţă şi preşedinte de
onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România, care a avut bunăvoinţa de a întruma echipa de autori,
doamnelor Anca Jurma, Adina Petrescu şi Dana Dumitrache, procurori în cadrul Parchetului Naţional
Anticorupţie, care au citit şi sugerat îmunătăţiri ghidului;
domnului Codru Vrabie, expert al TI-România, care a urmărit şi sprijinit echipa Centrului de Asistenţă
Anticorupţie pentru Cetăţeni;
d-lui Hans-Peter Schneider, consilier politic în cadrul Ambasadei Germeniei la Bucureşti, care a monitorizat
şi evaluat progresele echipei Centrului;
domnului Dragoş Şeuleanu, pentru parteneriatul media având ca obiect activitatea Centrului de Asistenţă
Anticorupţie;
doamnei Anca Păduraru, pentru conceperea campaniei de promovare a Centrului de Asistenţă Anticorupţie
pentru Cetăţeni;
domnişoarei Liana Ganea şi domnului Răzvan Martin, coordonatori de programe ai Agenţiei de Monitorizare
a Presei - Academia Caţavencu, pentru comentarii critice faţă de versiunile preliminare ale ghidului;
domnului Ştefan Luca şi domnişoarei Consulela Adam, studenţi în ştiinţe juridice şi voluntari ai Centrului
de Asistenţă Anticorupţie pentru Cetăţeni, care au verificat coordonatele instituţiilor ale căror competenţe
sunt prezentate în ghid,
domnului Ovidiu Buduşan, consultant pentru programele anticorupţie al Agenţiei de Monitorizare a Presei,
pentru îndrumare în redactarea primelor două ediţii ale acestui ghid;
domnului Ben Elers şi domnişoarei Sarah Cooper, coordonatori de programe ai Secretariatului
Transparency International – România, pentru strângerea de fonduri şi sfaturile oferite pentru buna
implementare a proiectului.
Mulţumim tuturor organizaţiilor care au sprijinit cu informaţii completarea conţinutului acestui ghid:
Agenţia de Monitorizare a Presei – Academia Caţavencu, Asociaţia Magistraţilor din România, Asociaţia Pro
Democraţia, Centrul de Resurse Juridice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Societatea Academică din
România, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Fundaţia pentru o Societate Deschisă.
Mulţumim tuturor voluntarilor Centrului de Asistenţă Anticorupţie pentru Cetăţeni: Gina Gheorghe, Roxana
Turturică, Diana Nacea, Cristina Adam, Consuela georgescu, Ştefan Luca, pentru întrebările ridicate cu
privire la conţinutul ghidului.
3
Tiparul a fosr executat de edituta PUNCT SRL.
Tehnoredactare şi grafică: Andi Jindiceanu.
Tiraj: 1500 exemplare
Bucureşti, ianuarie 2003.
Contacte:
Asociaţia Română pentru Transparenţă
Transparency International - Romania
Centrul de Asistenţă Anticorupţie pentru Cetăţeni
Str. Horaţiu 12, Sector 1, Bucureşti
tel-fax: 021- 2222886, 2222812
office@transparency.org.ro
centru@trabnsparency.org.ro
www.transparency.org.ro
©️ Dreptul de autor
Toate drepturile asupra acestei publicaţii sunt rezervate Asociaţiei Române pentru Transparenţă
(Transparency International - Romania). Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu
permisiunea Asociaţiei.
4
Cuprins
1. Cuvânt înainte
2. De ce un ghid anticorupţie. Cum citim acest ghid
3. Ce este şi ce nu este corupţie
4. Mecanisme de plângere judiciară împotriva corupţiei
4.1 Instituţii cu competenţă directă şi modul de sesizare
4.2 Soluţionarea sesizărilor de către instituţiile cu competenţă
directă
5. Instituţii cu competenţă indirectă
6. Mecanisme de plângere administrativă împotriva corupţiei,
abuzurilor şi a altor forme de încălcare a legii.
6.1 Departamente cu atribuţii de control şi modul de sesizare
6.2 Dreptul de petiţionare
7. Mecanisme de plângere împotriva funcţionarilor publici,
demnitarilor, magistraţilor şi altor categorii de personal din aparatul
de stat
7.1 Plâgeri împotriva funcţionarilor publici
7.2 Plângeri împotriva demnitarilor, magistraţilor şi altor
categorii de personal
8. Rolul rolul societăţii civile în lupta împotriva corupţie
Anexe:
1. Tabel comparativ privind competenţa PNA, şi parchete ordinare
2. Modele de sesizare
3. Listă de verificare sesizare
4. Incompatibilităţile demnitarilor, aleşilor şi ale funcţionarilor publici
5. Breviar legislativ
5
1. Cuvânt înainte
Lucrarea realizată de Transparency International – Romania (Asociaţia Română
pentru Transparenţă) reprezintă o premieră absolută pentru ţara noastră, atât din
punct de vedere publicistic, cât şi din punct de vedere al modalităţii concrete de
abordare a fenomenului corupţiei de către societatea civilă. Dincolo de măsurile
legislative mai mult sau mai puţin coerente, de simpozioane, conferinţe şi de
seminarii rezervate specialiştilor, de dezbateri în media, a apărut un documentar
accesibil, destinat cetăţeanului obişnuit, cel dintâi afectat de diversele forme ale
corupţiei.
Iniţiatorii acestui demers au conştientizat faptul esenţial că problema corupţiei, deşi
definită din punct de vedere legislativ, instituţional, sau din punctul de vedere al
mecanismelor administrative şi judiciare, nu este cunoscută la nivelul individual. Din
acest motiv, nu s-a reuşit până acum crearea unui curent de opinie anticorupţie, în
lipsa căruia este puţin probabil ca starea de lucruri să se amelioreze numai prin
măsuri de drept penal.
În mod declarat, TI-Romania crede că o schimbare radicală în combaterea corupţiei
necesită implicarea conştientă şi responsabilă a cetăţeanului de rând. Faptul că
interesul fundamental în această privinţă se află la cetăţeni şi nu în cadrul instituţiilor
de stat, confirmă utilitatea lucrării şi valoarea acestei modalităţi de abordare. Noua
perspectivă a luptei anticorupţie ar fi fost, prin ea insăşi, un argument suficient
pentru apariţia ghidului. Ea este completată, în modul cel mai fericit, de maniera
aleasă de autori pentru a-şi expune ideile. Avem de-a face cu un caz extrem de rar
în care o operă de popularizare, destinată cetăţeanului obişnuit, nu-şi pierde rigoarea
ştiinţifică, putând fi citită cu egal interes şi de către jurişti.
Cantitatea de informaţii, bune practici şi exemple bine alese, limbajul accesibil,
anexele fac din această lucrare un instrument a cărui eficienţă va fi în mod cert
confirmată de viaţă.
Lucrarea mărturiseşte o strategie nouă de luptă împotriva unui fenomen care se
autogenerează: corupţia.
Judecător,
Viorica Costiniu
Membru fondator al Asociaţiei Române pentru Transparenţă
Preşedintă de onoare a Asociaţiei Magistraţilor din România
6
2. De ce un ghid anticorupţie
Corupţia costă. Costul corupţiei îl plăteşte fiecare dintre noi.
Din ultimul sondaj asupra corupţiei în România realizat de Banca Mondială a rezultat că 11% din veniturile familiilor cu un nivel
de trai scăzut şi 5% din veniturile familiilor cu un nivel mediu de trai sunt costuri directe pentru corupţie. Aceste costuri se
concretizează în “atenţii”, “şpăgi”, “cadouri”. Practic, dintr-un venit de 3 000 000 lei pe lună dumneavoastră plătiţi pentru
corupţie 330 000 lei.
Din taxele şi impozitele ce vă sunt reţinute din salarii şi alte venituri, dumneavoastră ca cetăţeni, finanţaţi cea mai mare parte a
serviciilor publice (Ex: servicii medicale, admininstrative etc). Din cauza corupţiei sunteţi deseori obligaţi să plătiţi din nou un
serviciu deja achitat. Conform aceluiaşi sondaj al Băncii Mondiale, un procent de 38,5% din populaţia cu venituri mici şi medii,
deşi plăteşte asigurări sociale, nu solicită asistenţă medicală atunci când are nevoie pentru că este în imposibilitatea de a achita
plăţile „neoficiale” adiacente.
La un nivel superior corupţia determină o alocare a resurselor după interese private în defavoarea interesului dumneavoastră
general, ceea ce are drept consecinţă servicii publice de proastă calitate şi ineficiente care ne afecteză pe toţi printr'o investiţie
mai mare de timp şi bani.
Corupţia are efecte de tip domino, deoarece se multiplică pe masură ce se desfăsoară, generând un efect de cerc vicios, în
sensul că mai multă corupţie antrenează şi mai multă corupţie, astfel încât orice încercare de a antrena o mişcare în sens
contrar devine extrem de anevoioasă. Din acest motiv, este nevoie de eforturi majore din partea întregii societăţi, şi mai ales
necesită acţiuni preventive, mai degrabă decât curative.
Scopul acestui ghid oferit de Transparency International România (Asociaţia Româna pentru Transparenţă) este să popularizeze
şi să încurajeze folosirea activă de către dumneavoastră, cetăţenii, a instrumentelor şi a mijloacelor legitime de contracarare a
coruptiei la nivel instituţional.
Există legislaţie, există instrumente şi există mijloace care vă stau la dispoziţie pentru a lupta împotriva corupţiei. Acest ghid vi
le face cunoscute.
Deşi obligaţia de bună guvernare se află în 'curtea' statului, interesul unei bune guvernări se va afla întotdeauna în 'terenul'
dumneavoatră ca şi cetăţeni.
O reacţie eficientă împotriva corupţiei presupune atît o implicare în activitatea de educaţie şi prevenire, cât mai ales implicarea
în combaterea şi sancţionarea ei.
Considerăm că prevenirea faptelor de coruptie şi educaţia în spiritul unei atitudini publice anticorupţie se realizează prin:
7
• Consultarea declaraţiilor de avere ale demnitarilor, funcţionarilor publici şi ale magistratilor, a declaratiilor de
interese şi de incompatibilitate ale acestora, a băncilor de date existente, utilizarea legii accesului la informatii de interes
public;
• Promovarea de iniţiative legislative adecvate şi adaptate acelor sectoare care s-au dovedit generatoare de
corupţie;
• Presiune asupra organismelor anticorupţie de la nivel institutional şi monitorizarea performanţelor acestora;
• Reducerea toleranţei faţă de mica corupţie, percepută de opinia publică drept o dovadă de bună creştere şi
recunoştinţă faţă de funcţionarul care îndeplineşte un act conform atribuţiilor sale;
• Mediatizarea cazurilor de corupţie şi după caz a sancţiunilor aplicate.
Dacă în ceea ce priveşte activitatea de prevenire a corupţiei şi educaţie un rol important au societatea civilă şi mass media în
ceea ce priveşte combaterea şi sancţionarea faptelor de coruptie este de datoria dumneavoastră, ca cetăţeni, să sprijiniţi
organele cu atribuţii în acest domeniu prin:
• Implicarea activă în procesul de descoperire a faptelor de corupţie facilitând astfel cercetarea şi judecarea
acestora;
• Comunicarea organelor de urmărire penală, cu promptitudine, a oricăror indicii referitoare la fapte de corupţie;
• Sesizarea organelor competente pentru efectuarea urmăririi penale în cazul faptelor de corupţie prin depunerea
de plângeri penale sau denunţuri astfel încât celor vinovaţi să li se aplice sancţiunile prevăzute de lege.
Legea este de partea dumneavoastră. Informaţiile referitoare la faptele de corupţie sunt şi rămân publice neputând fi
acoperite de “umbrela” secretului de serviciu.
Mai mult, în calitate de martor identitatea dumneavoastră poate fi protejată de către organele de urmărire penală în cazul în
care planează vreun pericol asupra dumneavoastră sau a celor apropiaţi.
Lucrurile nu se pot îmbunătăţi până când dumneavoastră, cetăţenii, nu vă veţi implica activ în exercitarea constantă şi chiar
agresivă a drepturilor cetăţeneşti ca răspuns la abuzurile de care vă loviţi în diverse instituţii.
Doar o astfel de atitudine poate creea premisele unei reduceri a corupţiei şi poate contribui la îmbunătăţirea funcţionării
serviciilor publice.
8
3. Ce este şi ce nu este corupţie
3.1 Ce este coruptia?
Definiţie:
Corupţia, în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredinţate, fie în sectorul public fie în cel privat, în scopul
satisfacerii unor interese personale sau de grup.
Orice act al unei instituţii sau autorităţi care are drept consecinţă provocarea unei daune interesului public, în scopul de a
promova un interes/profit personal sau de grup poate fi calificat drept 'corupt'.
Nu este însă obligatoriu să exite un prejudiciu (concret sau material) al interesului public pentru a putea identifica o faptă de
corupţie.
9
Exemplu:
Să presupunem că o primărie organizează coform procedurilor de achiziţii publice o licitaţie de lucrări pentru asfaltarea unei
străzi. Compania X participantă la licitaţie oferă o sumă de bani, unuia/unora dintre membrii comisiei de evaluare, sumă care
este acceptată. Dacă după deschiderea ofertelor:
- oferta companiei X este inferioară ca şi raport calitate/preţ altei oferte şi totuşi primeşte lucrarea suntem în prezenţa
unui fapt de corupţie
- oferta companiei X este cea mai bună sub aspect calitate preţ şi primeşte lucrarea suntem tot în prezenţa unui fapt de
corupţie
sau
Vi se solicită o sumă de bani de către un funcţionar pentru eliberarea unei adverinţe/certificat pe care era obligat de atribuţiile
funcţiei sale să v-o elibereze. Şi aceasta este o faptă de corupţie.
Rezumând putem spune că ne aflăm în faţa unui fapt de corupţie atâta timp cât un funcţionar sau oficial (ales sau numit),
profitând de poziţia sa, obţine alte beneficii personale în afara celor la care este îndreptăţit prin lege(salariu).
Acestă definire largă a corupţiei este reflectată în legislaţia românească în sens restrâns, prin definirea anumitor infracţiuni
distincte care se încadrează în termenul generic de corupţie, precum: darea şi luarea de mită, traficul de influenţă, primirea de
foloase necuvenite etc.
3.2 Ce nu este corupţia
Deşi exită anumite fapte care vă pot produce uneori prejudicii importante făcute de funcţionari sau oficiali ai diverselor instituţii
publice în cadrul sau prin depaşirea atribuţiilor lor de serviciu, ele nu pot şi nu trebuie catalogate drept “corupţie”, dacă intenţia
funţionarului nu a fost de a obţine un avantaj sau profit pentru el sau pentru altul.
Exemple de astfel de fapte prin care se încalcă legile ori drepturile dumneavoastră sunt: abuzul administrativ, eroarea,
depăşirea competenţei, neglijenţa.
Exemple:
- Refuzul unui funcţionar de a vă elibra o autorizaţie de construcţie în situaţia în care aţi îndeplinit cerinţele legale şi aţi depus
documentaţia completă este un abuz şi nu o faptă de corupţie.
10
- Reţinerea unei persoane de către poliţie peste termenul de 24 ore sau menţinerea în stare de arest după expirarea mandatului
au natura de abuzuri şi nu de fapte de corupţie.
- Dacă pe extrasul de carte funciară obţinut de la judecătorie în vederea vânzării unui teren sau clădiri apar alte dimensiuni
decât cele reale ale suprafeţei sau apar alte vecinătăţi suntem în prezenţa unei erori şi nu a unui fapt de corupţie.
- Dacă un funcţionar al Registrului Comerţului ale cărei atribuţii sunt de a primi şi înregistra în Registru anumite menţiuni ale
unui agent economic, califică natura juridică a respectivelor menţiuni şi decide asupra înregistrării suntem în situaţia unei
depaşiri de competenţă şi nu a unui fapt de corupţie.
- Dacă funcţionara de la registratura unei instituţii vă primeşte petiţia sau cererea dar uită să vă dea număr de înregistrare
suntem în situaţia unei neglijenţe şi nu a unui fapt de corupţie.
Pentru repararea prejudiilor cauzate de astfel de fapte calea care trebuie urmată este fie cea a reclamaţiei/contestaţiei
administrative iar în caz de nesoluţionare favorabilă calea instanţei de judecată în cadrul unui proces în contencios adminstrativ
fie direct calea instanţei civile.
Faptele de natura celor mai sus menţionate reprezintă în acelaşi timp şi o proastă administrare1. Printr-o decizie a
Parlamentului European, referitoare la procedura Mediatorului European (în sistemul instituţional românesc echivalentul
Madiatorului European este Avocatul Poporului) au fost evideţiate şapte cauze posibile ale unei proaste administrări:
1. lipsa de transparenţă,
2. întârziere nejustificată,
3. discriminare,
4. abuz (în serviciu),
5. nerespectarea procedurilor ,
6. eroarea legala/judiciară,
7. neglijenţa în serviciu (proastă funcţionare ori incompetenţă),
Astfel de fapte nu sunt corupţie şi în general un act de proastă administrare nu trebuie considerat drept corupţie. Este
important însă de reţinut că astfel de acte pot fi generate sau pot genera fapte de corupţie, dacă în spatele unei aparente
“proaste administrări” se află un mobil (sume de bani, foloase, influenţă etc).
3.3 Cadrul legislativ
1 Art 41 din Carta UE a Drepturilor Fundamentale adoptată la Nisa în 2000, este intitulat “dreptul la bună administrare “ şi stipulează că orice persoană are
dreptul de a avea propriile afaceri tratate de o manieră imparţială, onestă şi într-un interval de timp rezonabil de către instituţiile UE. Este menţionată obligaţia
administraţiei de a justifica deciziile sale şi de a repara orice prejudiciu cauzat de instituţia respectivă sau de funcţionarii săi în exerciţiul funcţiunii.
11
În contextul interesului din ce în ce mai mare acordat chestiunilor relative la corupţie pe plan mondial şi datorită preocupării
autorităţilor române de îndeplinire a criteriilor de aderare în perspectiva largirii Uniunii Europene prin admiterea de noi membri,
legislaţia naţională privind corupţia a fost seminificativ modificată şi completată în ultimii ani.
În ciuda problemelor şi deficienţelor de aplicare a legilor există un cadru relativ funcţional care permite în mod specific
sesizarea, urmărirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Legislaţia relavantă în ceea ce priveşte faptele de corupţie e cuprinsă în următoarele reglementări :
• Legea 140/1996 Codul Penal al României, cu completarile ulteriopare, Art. 254 – 258
• Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
• Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor
publice şi ţn mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei modificată şi completată de OUG 40/2003
• Legea 503/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 43/2002, privind Parchetul National Anticorupţie
• Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţia de interes public
• Legea 682/2002 privind protecţia martorului.
Pe site-ul Asociaţiei Române pentru Transparenţă la adresa:
www.transparency.org.ro
puteţi găsi o prezentare detaliată a legislaţiei anticorupţie. Sunt prezentate pe de-o parte normele generale interne şi convenţiile
internaţionale în care este abordată chestiunea corupţiei iar pe de altă parte legile de funcţionare ale instituţiilor cu atribuţii de
control (PNA) şi legile speciale ale unor autorităţi publice.
3.4 Tipuri de fapte definite ca infracţuni de corupţie
În cadrul acestui subcapitol sunt prezentate prin exemple câteva dintre faptele definite de lege fapte de corupţie.
3.4.1 Luarea/darea de mită (Codul Penal, art. 254 şi 255):
Luarea de mită (art.254 Cod Penal) este fapta funcţionarului care pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin
ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia
îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.
Darea de mită (art.255 Cod Penal) este aceeaşi faptă privită în oglindă şi este reprezentată de promisiunea, oferirea sau darea
de bani ori alte foloase unui funcţionar de către o persoană pentru satisfacerea nelegală a unui interes.
Aceasta sunt unele dintre cele mai “populare” forme de corupţie existente în societate. În cadrul acestor infracţiuni sunt oferiţi
şi primiţi bani, obiecte sau alte “stimulente” pentru realizarea, urgentarea sau simplificarea unor acte, proceduri etc
Exemple:
12
Cetăţeanul care la intrarea ţară, înmânează funcţionarului vamal paşaportul cu 20$ în el pentru a se asigura că acesta va sări
peste eventuala verificare a bagajelor săvârşeşte o faptă de corupţie prin dare de mită.
Dacă funcţionarul vamal acceptă respectiva bancnotă se realizează o faptă de corupţie prin luare de mită.
Acelaşi tip de corupţie se realizează şi în cazul în care agentul de circulaţie nu încheie proces verbal pentru sancţionarea unui
şofer contravenient şi acceptă de la acesta o sumă de bani.
3.4.2 Primirea de foloase necuvenite (Codul Penal, art. 256):
Primirea de foloase necuvenite este definită drept primirea de cãtre un funcţionar, direct sau indirect, de bani ori alte foloase,
dupã ce a îndeplinit un act, în virtutea funcşiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia.
Aceasta este infracţiunea prin care se sancţioneză aşa numitele “atenţii”: cadouri, sacoşe cu diverse produse, plicuri cu bani
strecurate printre foi etc.
Dacă un funcţionar constată îndeplinirea condiţiilor legale şi acordă corect un aviz de mediu pentru o construcţie acceptând
apoi o sumă de bani sau un cadou drept “ mulţumire”, el se face vinovat de corupţie prin primirea de foloase necuvenite.
3.4.3. Traficul de influenţã - (Codul Penal, art. 257 şi Legea 161/2003, art. 6¹):
Aceasta este infracţiunea prin care se pretind bani sau alte foloase de la o persoană fizică sau juridică de către o altă persoană
care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţã asupra unui funcţionar pentru a-l determina sã facã ori sã nu facã un
act ce intrã în atribuţiile sale de serviciu.
Infracţiunea de trafic de influenţă există chiar daca persoana în cauza nu are în realitate influenţa pe care o pretinde.
Infracţiunea se socoteşte savarşită în momentul în care persoana care pretinde că are sau chiar are influenţî primeşte sau
pretinde bani, influenţă sau alte foloase, sau acceptă promisiuni, daruri în scopul declarat de a determina un anume
comportament profesional din partea funcţionarului.
Exemplu:
Fapta unui avocat care pretinde de la clientul său o sumă de bani sugerând că o va da judecătorului sau după caz
procurorului pentru a le cîştiga bunăvoinţa este o faptă de corupţie prin trafic de influenţă. Nu are nici o importanţă dacă
aceşti bani vor fi daţi mai departe sau vor fi păstraţi de respectivul avocat.
13
Legislaţia prevede că banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul infracţiunilor menţionate în acest capitol se
confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, făptuitorul (în cazul în care este condamnat) este obligat la plata echivalentului lor în
bani.
3.4.4 Infracţiuni asimilate celor de corupţie:
Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, a introdus sancţionarea unor fapte din
sfera economică, fapte anterior neincriminate şi care se constituiau în portiţe de generare a corupţiei:
Sunt astfel sancţionate:
a) stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate a bunurilor aparţinând statului în cadrul procedurilor de privatizare;
b) acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii;
c) utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate;
d) influenţarea operaţiunilor economice ale unui agent economic de către cel ce are sarcina de a-l supraveghea, de a-l controla
sau de a-l lichida;
e) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu functţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o
îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuşiei sau
însărcinării sale;
f) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor
persoane neautorizate la aceste informatii.
Art. 33 din Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate precizează un principiu important conform căruia
nu pot fi clasificate ca secrete de serviciu acele informatii destinate să:
• asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea şi
acoperirea:
• eludării legii
• obstrucţionarea justiţia
Practic, dacă veţi hotărî să sesizaţi săvârşirea unei fapte de corupţie şi veţi dori să adunaţi probe, informaţiile în legatură cu
acea faptă nu vor putea fi ascunse sub umbrela de “documente secrete”, pentru că în această situaţie, chiar şi documentele
clasificate devin de interes public.
14
3.4.5 Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale comunităţilor europene, în legătură cu infracţiunile de
corupţie:
Legea 78/2000 a introdus de asemenea serie de prevederi relative la fondurile Uniunii Europene.
Astfel sunt sancţionate special ca fapte de corupţie, falsul şi uzul de fals prin care se obţin pe nedrept fonduri europene precum
şi fraudarea acestor fonduri chiar în cazul în care ele au fost obţinute în mod legal. Dată fiind importanţa acestor fonduri pentru
economia naţională şi necesitatea unei bune şi corecte absorbţii a lor este sancţionată şi fraudarea din culpă (greşeală,
neatenţie) a acestor fonduri.
3.4.6 Alte categorii de situaţii care pot genera de corupţie
Conflictul de interese:
Rolul reglementării conflictului de interese este de a preveni situaţiile în care funcţionari publici sau demnitari ar fi înclinaţi în
mod natural să slujească în primul rând sau predominant interesul personal, datorită existenîei unei împrejurări care le-ar
aduce acestora, rudelor, prietenilor sau asociatilor lor un anumit avantaj. Aceste situaţii includ şi împrejurările în care existenţa
unor obligaţii ale funcţionarilor sau demnitarilor faţă de orice terţ ar putea afecta imparţialitatea deciziilor sale. Aşadar,
importanţa lor este data de faptul că simpla lor existenţă prezintă un potenţial pericol de corupţie.
Conform art. 70 din Legea 161/2003, "prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate
publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate
a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative."
În cadrul legii sunt definite situaţiile în care membrii guvernului, aleşii locali sau funcţionarii publici se află în conflict de
interese.
Sunt introduse anumite interdicţii şi incompatibilităţi instituite pentru a se evita sau a se reduce riscul de conflict de interese
între atribuţiile unei persoane. Desigur, incompatibilităţile şi interdicţiile nu pot acoperi toate situaţiile posibile.
Important !
Interdicţiile şi incompatibilităţile sunt expres prevăzute de lege şi trebuie să fie interpretate foarte strict. Doar acele situaţii
specifice şi nu altele sunt interdicţii, respectiv incompatibilităţi. Conflictul de interese poate să apară şi în formă „personală”, în
sensul că un funcţionar poate avea competenţa legală de a realiza un anumit act dar datorită unei situaţii/circumstanţe
personale nu poate fi obiectiv. În această situaţie, el trebuie să invoce conflictul de interese şi să se abţină/retragă de la
realizarea respectivului act.
Exemplu:
15
Dacă fiul primarului localităţii X este acţionarul principal al unei firme de construcţii, primarul se va afla în conflict de
interese în cazul în care respectivei firme primăria îi va acorda un contract pentru o anumită lucrare. Un astfel de
contract de execuţie este expres interzis de lege. Avem deci interdicţia pentru un ales local, soţ/soţie şi rude până la
gradul al II-lea care au poziţii cu autoritate de decizie într-o societatea comercială de a încheia contracte cu autoritatea
publică din care face parte alesul local.
Când însă un membru al unei comisii de evaluare dintr-o unitatea a administraţiei publice are o legătură de natură
patrimonială cu una dintre persoanele ofertante în cadrul unei licitaţii (este furnizor sau client pentru o firmă a sa sau
este firma la care a contractat construirea propriei sale case etc) ne aflăm în situaţia unui conflict de interese personal.
16
4. Mecanisme de plângere judiciară împotriva corupţiei
4.1 Instituţii cu competenţă directă şi modul de sesizare
4.1.1 Inspectoratul General al Poliţiei - Direcţia Poliţiei Economico-Financiare
Atribuţii:
• Verifică şi completează informaţiile pe care le deţin în urma plângerilor, denunţurilor sau sesizărilor din oficiu, în vederea
constituirii probelor dosarului de urmărire penală;
• Organizează acţiuni de flagrant împreună cu procurorul pentru a prinde persoanele care comit fapte de corupţie;
• Efectuează acte de cercetare penală: audiază părţile vătămate, învinuiţii şi martorii, adună probe;
• Adoptă măsuri procedurale: dispun, dacă e cazul, măsuri de privare de libertate (reţinerea, care nu poate depaşi 24 de ore)
sau fac procurorului propuneri de arestare preventivă.
Mod de sesizare:
Plângerea penală:
• Poate fi făcută numai de către victima unei infracţiuni de corupţie care a suferit un prejudiciu;
• Conţine numele, prenumele, calitatea şi domiciliul victimei, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea
făptuitorului, dacă este cunoscut, şi a mijloacelor de probă;
17
• Poate fi făcută atât în scris, cât şi oral (situaţie în care plângerea se consemnează într-un proces verbal de către organul care
o primeşte);
• Poate fi făcută personal sau prin mandatar cu procură notarială ataşată plângerii;
• Trebuie semnată de persoana care depune plângerea;
• Nu sunteţi obligaţi de lege să depuneţi plângere penală dacă sunteţi victima unui fapt de corupţie, însă în lipsa plângerii
dreptul dumneavoastră nu poate fi realizat şi nici prejudiciul recuperat.
Denunţul:
• Poate fi făcut de către orice persoană fizică sau juridică care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte de corupţie şi care
nu este implicată în nici un fel;
• Conţine numele, prenumele, calitatea şi domiciliul victimei, descrierea faptei care formează obiectul denunţului, indicarea
făptuitorului, dacă este cunoscut şi a mijloacelor de probă;
• Poate fi făcut atât în scris cât şi oral (situaţie în care se consemnează într-un proces verbal de catre organul care o
primeşte);
• Poate fi făcut personal sau prin mandatar cu procura notarială ataşată plângerii;
• Nu este obligatoriu decât pentru persoanele cu atribuţii de control care trebuie să înştiinţeze organul de umărire penală de
săvârşirea faptei de corupţie;
• Nu trebuie sa fie semnat de denunţător;
• Făptuitorul nu se pedepseşte dacă se autodenuntă mai înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate sau să fi
aflat de săvârşirea faptei respective.
Atenţie!!!
• Sesizările anonime sunt luate în considerare ( dacă prezintă indicii clare ce pot face obiectul autosesizării organelor de
urmărire penală).
• Sesizările pot fi făcute până la un anumit termen stabilit de lege2. Sesizările depuse după termen nu mai sunt luate în
considerare.
• Toate elementele sesizării, arătate mai sus, sunt obligatorii pentru a fi luată în considerare.
• Organele sesizate sunt obligate sa cerceteze fapta de corupţie semnalată şi să-l informeze pe petent despre rezultatul
cercetării.
Informaţii utile:
Inspectoratul General al Poliţiei, str. Stefan cel Mare, nr. 13-15, sector 2, Bucureşti, tel: 021/208.25.25. In teritoriu vă puteţi
adresa Inspectoratelor Judeţene de Poliţie.
4.1.2 Parchetul Naţional Anticorupţie, Secţiile teritoriale ale PNA şi parchetele ordinare de pe lângă instanţele
judecătoreşti
Atentie!!!
2 Termenul se calculează in functie de durata pedepsei cu inchisoarea atribuita faptei de coruptie.
18
• Parchetele menţionate mai sus (care formează Ministerul Public) reprezintă singurele instituţii care decid daca plângerea va fi
trimisă instanţei de judecată pentru soluţionare.
• Nu vă puteţi adresa direct instanţelor de judecată, pentru reclamarea faptelor de corupţie.
• Instrumentele de sesizare prezentate la finalul acestei secţiuni sunt aplicabile tuturor parchetelor din cadrul Ministerului
Public.
4.1.2.1 Parchetul Naţional Anticorupţie
Atribuţii:
• Supraveghează şi controlează activitatea de cercetare penală a Poliţiei;
• Poate dispune reţinerea, obligarea de a nu parăsi localitatea, obligarea de a nu părăsi ţara sau poate propune judecătorului
arestarea preventivă a făptuitorului;
• Poate dispune încetarea sau scoaterea de sub urmărire penală ori sesizează, prin rechizitoriu, instanţele judecătoreşti pentru
judecarea cauzelor penale.
Competenţe: Faptele de corupţie care:
• Au produs un prejudiciu mai mare de 100.000 EURO;
• Au produs o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane
juridice;
• Suma de bani sau a bunul folosit pentru săvârşirea faptei de corupţie depăşeşte 10.000 EURO;
• Sunt comise fie de către deputaţii, senatorii, membrii guvernului, secretarii de stat şi asimilaţii acestora, judecătorii Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorii Curţii Constituţionale, preşedintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, consilierii
prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, consilierii de stat ai Primului-Ministru, membrii,
judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi, guvernatorul şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a
României, Preşedintele Consiliului Concurenţei, ceilalti magistraţi, ofiţeri superiori, amirali, generali, mareşali, chestori,
subcomisari şi comisari, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, primarul general şi viceprimarii Municipiului
Bucureşti, primarii şi viceprimarii sectoarelor Municipiului Bucureşti şi primarii şi viceprimarii municipiilor resedinţă de judeţ,
prefecţi, subprefecţi, persoane cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice centrale, notarii publici,
comisarul general al Gărzii Financiare, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere de la
director inclusiv în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi
societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi
al unităţilor centrale financiar-bancare precum şi funcţionarii sau persoanele care îşi desfăşoara activitatea pe baza unui
contract de muncă ori alte persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care
România este parte, membrii Adunărilor Parlamentare ale organizaţiilor Internaţionale la care România este parte,
funcţionarii sau persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori alte persoane care exercită
atribuţii similare în cadrul Comunităţilor Europene, persoanele care exercită funcţii judiciare în cadrul instanţelor
internaţionale a caror competenţă este acceptată de România, precum şi funcţionarii de la grefele acestor instanţe, etc.
Date contact: Str. Sirbei Vodă nr 79-81, Sector 1, Bucureşti, telefon 021/312.51.48, www.pna.ro
Program audienţe: Luni-vineri orele 10.00-15.00
19
4.1.2.2 Parchetele Anticorupţie de pe lângă Curţile de Apel
Atribuţii:
• Supraveghează şi controlează activitatea de cercetare penală a Poliţiei;
• Poate dispune reţinerea, obligarea de a nu părăsi localitatea, obligarea de a nu părăsi ţara sau propune judecătorului
arestarea preventivă a făptuitorului;
• Poate dispune încetarea sau scoaterea de sub urmărire penală ori sesizează, prin rechizitoriu, instanţele judecătoreşti
pentru judecarea cauzelor penale.
Competenţe: Faptele de corupţie care:
• Au produs un prejudiciu mai mare de 10.000 EURO, dar nu mai mare de 100.000 EURO.
• Suma de bani sau bunul folosit pentru săvârşirea faptei de corupţie depăşeşte 3.000 EURO dar nu depăşeşte 10.000 EURO.
• Sunt comise fie de lichidatori judiciari, comisari ai Gărzii Financiare, subinspectori, inspectori principali, agenţi de poliţie,
personal vamal, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai camerelor judeţene de conturi, executori judecătoreşti,
consilierii judeţeni şi locali, primarii şi viceprimarii oraşelor, persoanele cu functii de conducere şi control în cadrul
autorităţilor publice locale.
Date de contact conform anexei 6
4.1.2.3 Parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti
Atribuţii:
• Supraveghează şi controlează activitatea de cercetare penală a Poliţiei;
• Poate dispune reţinerea, obligarea de a nu părăsi localitatea, obligarea de a nu părăsi ţara sau propune judecătorului
arestarea preventivă a făptuitorului;
• Poate dispune încetarea sau scoaterea de sub urmărire penală ori sesizează, prin rechizitoriu, instanţele judecătoreşti pentru
judecarea cauzelor penale de corupţie.
Competenţe: Faptele de corupţie care nu sunt de competenta PNA central sau teritoriale, prin valoarea redusă a prejudiciului
sau a bunului folosit ori prin calitatea făptuitorului:
• Au produs un prejudiciu de până la 10.000 EURO;
• Suma de bani sau a bunul folosit pentru săvârşirea faptei de corupţie nu depăşeşte 3.000 EURO;
• Făptuitorul nu trebuie să îndeplinească o anumită funcţie sau demnitate publică.
Atentie!!!
Condiţiile mai sus menţionate NU trebuie îndeplinite cumulativ.
Exemplu:
20
Dacă suma de bani folosită pentru săvârşirea faptei de corupţie este mai mare de 10.000 euro, fapta va fi anchetată de PNA
(naţional) indiferent de valoarea prejudiciului sau de callitatea făptuitorului.
Instrumente de sesizare .
Plângerea penală:
• Poate fi facuta numai de catre victima unei infractiuni de coruptie care a suferit un prejudiciu;
• Contine numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea
faptuitorului daca este cunoscut si a mijloacelor de proba;
• Poate fi facuta atat in scris cat si oral, (situaţie în care se consemneaza intr-un proces verbal de catre organul care o
primeste);
• Poate fi facuta personal sau prin mandatar cu procura notariala atasata plangerii;
• De asemenea sesizarea nu este obligatorie, dar dacă sunteţi victima unui act de corupţie este în interesul dumneavoastră să
o faceţi.
Denunţ
• Poate fi făcut de către orice persoană fizică sau juridică care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte de corupţie şi care
nu este implicată în nici un fel;
• Conţine numele, prenumele, calitatea şi domiciliul denunţătorului, descrierea faptei care formeaza obiectul denunţului,
indicarea făptuitorului dacă este cunoscut şi a mijloacelor de probă;
• Poate fi făcut atât în scris cât şi oral (situaţie în care se consemnează într-un proces verbal de către organul care o
primeşte);
• Poate fi făcut personal sau prin mandatar cu procură notarială ataşată plângerii;
• Denunţul este obligatoriu pentru persoanele cu atribuţii de conducere şi/sau de control.
• Nu trebuie să fie semnat de denunţător. (Denunţurile anonime sunt luate în considerare fiind considerate sesizari din oficiu.)
• Făptuitorul nu se pedepseşte dacă se autodenunţă mai înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate.
Atenţie!!!
1. Aceste parchete soluţionează doar sesizările care ţin de competenţa lor.
2. Celelate sesizări sunt trimise la organele competente.
3. Sesizările anonime nu sunt luate în considerare.
4. Sesizările pot fi făcute într-un anumit termen stabilit de lege3.
5. Organele de urmărire penală sunt obligate să comunice petentului modul de soluţionare a sesizării formulate (fie că este o
decizie de clasare, scoatere de sub urmărire penală sau încetare a urmăririi penale, fie că este o decizie de promovare a unei
acţiuni penale).
3 Termenul se calculează in functie de durata pedepsei cu inchisoarea atribuita faptei de coruptie
21
Sesizarea din oficiu
• Organele de urmărire penală constată săvârşirea unei fapte de corupţie fără a exista o plângere sau un denunţ din partea
unei persoane fizice sau juridice.
• Constatarea se poate face în mod direct sau cu ajutorul mijloacelor de informare în masă.
Atenţie!!!
Orice persoană care au luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni (implicit a unei fapte de corupţie) în unitatea in care isi
desfasoara activitatea sau în legătură cu serviciul, este obligată să sesizeze de îndată pe procuror sau organul de cercetare
penală, să ia măsuri pentru conservarea dovezilor infracţiunii: corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă.
Informaţii utile:
Pentru faptele de corupţie de competenţa PNA teritoriale vă puteţi adresa Parchetelor PNA de pe lângă Curţile de Apel.
Pentru celelalte fapte de corupţie vă puteţi adresa Parchetelor de pe lângă Tribunale.
4.1.3 Autorităţi judecătoreşti
Tribunale, Curţi de Apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Atribuţii:
• Judecă faptele de corupţie de competenţa lor, dupa ce le-au fost transmise dosarele penale de către Parchete spre
soluţionare;
• Dispun condamnarea inculpaţilor şi stabilesc pedeapsa cu închisoarea care li se va aplica sau pronunta achitarea;
• Soluţiile pronunţate de către Tribunale pot fi atacate cu apel în faţa Curţilor de Apel şi apoi cu recurs în faţa Înaltei Curîi de
Casaţie şi Justiţie.
Atenţie!!!
Nu vă puteţi adresa direct instanţelor de judecată pentru reclamarea faptelor de corupţie.
4.2 Soluţionarea sesizărilor de către instituţiile cu competenţă directă
Acte premergatoare urmaririi penale
• Constă în: verificarea şi completarea informaţiilor pe care organele de urmărire penală le deţin în urma plângerilor,
denunîurilor sau sesizărilor din oficiu, în vederea constituirii probelor dosarului de urmărire penala;
• Scopul lor este de stabili dacă există indicii temeinice şi concrete pentru începerea urmăririi penale în privinţa unei fapte de
corupţie sesizate;
• După efectuarea lor, organele de cercetare penală fac propuneri de începere a urmăririi penale sau, după caz, de neîncepere
a urmăririi penale.
Atenţie!!!
În cazul faptelor de corupţie, actele premergătoare pot fi efectuate cu autorizarea procurorului şi de către persoane sub o alta
identitate decât cea reală. Acestea poartă numele de investigatori sub acoperire.
22
Urmărirea penală:
• Are ca obiect: strângerea probelor necesare pentru dovedirea infracţiunilor de corupţie, identificarea făptuitorilor şi stabilirea
răspunderii acestora pentru a constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată a făptuitorului.
• Pornind de la principiul că cel ce acuză este obligat să probeze, sunt considerate mijloace de probă în susţinerea acuzaţiei de
corupţie:
• Declaraţiile părţii vătămate,
• Declaraţiile părtii civile,
• Declaraţiile martorilor,
• Declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului,
• Confruntarea,
• Înscrisurile,
• Interceptarile si inregistrarile audio-video.
Atenţie!!!
Legea asigură protecţia martorilor, a membrilor familiei acestora ori a persoanelor apropiate acestora, a căror viaţă, integritate
corporală sau libertate este ameninţată ca urmare a informaţiilor şi datelor furnizate sau a declaraţiilor sale.
Martorul beneficiază atât de măsuri de protecţie cât şi de măsuri de asistenţă:
Măsuri de protecţie: Măsuri de asistenţă
- protecţia datelor de identitate a martorului
protejat;
- protecţia declaraţiei acestuia;
– ascultarea de către organele judiciare sub o
alta identitate decât cea reală sau prin
modalităţi specifice de distorsionare a
imaginii si a vocii;
– protecţia martorului aflat în stare de reţinere,
arestare preventivă sau în executarea unei
pedepse privative de libertate, în colaborare
cu organele care administrează locurile de
deţinere;
- măsuri sporite de siguranţă la domiciliu,
protejarea deplasărilor la şi de la organele
judiciare;
- schimbarea domiciliului;
- schimbarea identităţii;
- schimbarea infăţişării.
- reinsertia in alt mediu social;
- recalificarea profesioanala;
- schimbarea sau asigurarea locului de muncă;
- asigurarea unui venit până la găsirea unui alt loc de
muncă;
Solicitaţi organelor de urmărire penală să vă asigure măsurile de protecţie şi asistenţă prevăzute de lege în favoarea
dumneavoastră, în masura în care le consideraţi necesare.
23
Atentie!!!
Interceptările şi înregistrările pe bandă magnetică ori pe orice alt tip de suport ale unor convorbiri sau comunicări se vor efectua
cu autorizarea motivată a instanţei, la cererea procurorului, dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau
săvârşirea unei infracţiuni de corupţie, iar interceptarea şi înregistrarea se impun pentru aflarea adevărului.
Aceleaşi dispoziţii se aplică şi în cazul înregistrărilor de imagini
Mjloacele materiale de probă (obiecte care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite, care au fost folosite sau au fost
destinate să servească la săvârşirea infracţiunii sau reprezintă un produs al infracţiunii);
• Percheziţiile,
• Ridicarea de obiecte şi înscrisuri.;
• Constatarea tehnico-ştiinţifică;
• Expertizele.
Atenţie!!!
Mijloacele de probă obţinute în mod ilegal (de exemplu, fără autorizarea motivată a instanţei sau prin promisiuni, ameninţări
sau violenţe) nu pot fi folosite în procesul penal.
Excepţie:
Instanţa acceptă ca şi probe înregistrările audio/video ale propriilor dumneavoastră convorbiri cu persoana
implicată în săvârşirea unei fapte de corupţie.
Mijloace suplimentare de probă.
Informaţiille de interes public deţinute de diferite autorităţi publice referitoare la activitatea acestora pot constitui mijloace de
probă suplimentare utile în susţinerea unei acuzaţii de corupţie – Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes
public.
Mod de obţinere: solicitarea in scris cuprinde următoarele elemente:
• autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea;
• informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public;
• numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care solicită primirea răspunsului.
Atenţie!!!:
Răspunsul pozitiv al autorităţii trebuie comunicat solicitantului într-un termen de 10 până la 30 de zile de la înregistrarea
solicitării.
Răspunsul negativ al autorităţii se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiei.
Judecarea faptelor de corupţie
Instanţa de judecată
• Analizează probele admise (prezentate atât de procuror cât şi de avocaţii apărării) în vederea stabilirii vinovăţiei
făptuitorului şi dispune completarea probatoriului dacă consideră că este necesar;
24
• Hotărăşte asupra vinovăţiei celui acuzat de fapta de corupţie şi dispune condamnarea sau achitarea acestuia, pronunţânduse
şi asupra modului de reparare a prejudiciului suferit de către victima actului de coruptie;
• Se pronunţă asupra privării de libertate a inculpatului: arestare preventivă, obligaţia de a nu părăsi localitatea sau ţara etc;
• Hotărârea Tribunalului poate fi atacată cu apel în faţa Curtţii de Apel şi apoi cu recurs în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie.
Atentie!!!
Repararea prejudiciului trebuie cerută în mod expres în instanţă prin constituire de
parte civilă.
Sancţiuni
Pedepsele aplicabile celor care sunt găsiţi vinovaţi de săvârşirea unor fapte de corupţie sunt:
• închisoarea,
• interzicerea unor drepturi (dreptul a ocupa funcţia de stat în care a fost săvârşită fapta, dreptul de a alege sau a fi ales în
autorităţi publice sau funcţii elective publice)
Atenţie!!!
Bunurile folosite în fapta de corupţie se confiscă şi se restituie celui căruia îi aparţin.
Excepţie:
Mituitorului care se autodenunţă pentru fapta de corupţie nu i se restituie bunurile confiscate dacă a obţinut deja avantaje de pe
urma acelei fapte.
5. Instituţii cu competenţă indirectă
Institutiile enumerate mai jos nu au atribuţii de sancţionare efectivă a faptelor de corupţie.
Pentru eficienţa demersului dumneavoastră este recomandabil să vă adresaţi instituţiilor cu competenţe directe (Ministerul de
Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiţiei), dacă consideraţi că vă aflaţi în faţa unui caz clar de corupţie.
Instituţiile cu competenţe indirecte analizează faptele care constituie încalcări ale drepturilor dumneavoastră, abuzuri, încalcări
ale legilor sau procedurilor administrative, fapte cu potenţial de corupţie ridicat.
5.1 Autoritatea Naţională de Control
25
ANC este organ de specialitate al administraţiei publice în subordinea Guvernului.
Atribuţii:
• Are rolul de a aplica strategia şi programul Guvernului în domeniul autorităţilor de control;
• Poate aplica sancţiuni administrative personalului din subordine care se face vinovat de fapte de coruptie, fiind obligată,
totodată, sa sesizeze organele de urmărire penală.
Informaţii utile:
Adresa: Str. Vasile Conta, nr. 16, sector 2, Bucureşti. Tel: 021/408.75.05 Program audienţe: Luni-vineri 17.00-19.00 cu
programare
Are în subordine:
• Corpul de Control al Guvernului;
• Garda Nationala de Mediu;
• Inspectoratul de Stat in Constructii;
• Garda Financiara;
• Directia Generala a Vamilor;
5.1.1 Corpul de Control al Guvernului
Atribuţii:
• Controlează şi verifică activităţile şi acţiunile care pot avea legătură cu corupţia;
• Analizează şi verifică activitatea organelor de control din ministere şi din instituţiiile subordonate Guvernului;
• Verifică modul de derulare a unor operaţiuni financiar-bancare şi de asigurări ilegale, săvârşite de funcţionari publici;
• Investighează fraudele în obţinerea, derularea sau utilizarea fondurilor provenite din programele de asistenţă ale Uniunii
Europene;
• Investighează situaţiile de încălcare a prevederilor referitoare la conflictele de interese;
• Sesizează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetul Naţional Anticorupţie în privinţa faptelor de
corupţie constatate.
Sesizarea trebuie să conţină următoarele:
• date de identificare şi de contact: nume, prenume, domiciliu;
• direcţia de specialitate din cadrul Corpului de control căreia îi este adresată sesizarea;
• descrierea faptei de corupţie sesizate;
• sesizarea se semnează pentru a fi luată în considerare.
Informaţii utile
Pentru a sesiza Corpul de Control al Guvernului:
Adresa: Palatul Victoria, str.Piata Victoria nr.1, sector 1, Bucuresti
Adresa Internet: http://www.pm-control.ro/cerere.asp
Tel: 021/314.34.00 - interior 1109, Tel: 021/230.19.41.
26
Secretar de Stat, Victor Ponta Tel: 021/230.19.41
E-mail: v.ponta@pm-control.ro
Directia OLAF, Director Mihai Craciun Tel: 021/222.13.50
E-mail: m.craciun@pm-control.ro
Pentru alte informatii relevante, accesati pagina de contacte a CCG, la adresa: www.pm-control.ro
5.1.2 Garda Naţională de Mediu
Atribuţii:
• Controlează activităţile cu impact asupra mediului înconjurător;
• Constată încălcările dispoziîiilor legale în domeniul protecţiei mediului;
• Sesizează organele de urmărire penală şi colaborează cu unităţile de poliţie în privinţa infracţiunilor stabilite
potrivit legislaţiei de mediu.
Sesizare:
Organele Gărzii Naţionale de Mediu trebuie să sesizeze organele de urmărire penală atunci când constată, în urma controlului,
săvârşirea unor infracţiuni, implicit şi cele de corupţie.
Atenţie!!!
Nu vă puteţi adresa direct pentru săvârşirea unei fapte de corupţie ci doar pentru a semnala încălcări ale legislaţiei de mediu.
Informaţii utile:
Adresa: B-dul Libertăţii, nr.12, sector 4, Bucureşti.
Telefon: 021/ 335 8180, 021/335 8185
Program cu publicul: Luni-vineri 8.00-16.00
5.1.3 Inspectoratul de Stat în Construcţii
Atribuţii:
• Exercită controlul statului privind respectarea prevederilor legale referitoare la disciplina în urbanism şi ăn amenagajrea
teritoriului;
• Verifică la organele de specialitate ale administraţiei publice locale legalitatea emiterii autorizaţiilor de construcţie, conform
reglementărilor în vigoare, precum şi modul de recepţionare a contrucţiilor finalizate;
• Sesizează organele abilitate să ia măsurile prevăzute de lege privind construcţiile realizate ilegal;
• Sesisează organele de urmărire penală în cazul eliberării în mod ilegal a autorizaţiilor de construcţie de către autorităţile
locale.
Sesizare:
27
Inspectoratul de Stat in Constructii trebuie să sesizeze organele de urmărire penală atunci când constată, în urma controlului,
săvârşirea unor infracţiuni, implicit şi cele de corupţie.
Atenţie!!!
Nu vă puteti adresa direct pentru săvârşirea unei fapte de corupţie ci doar pentru a semnala încalcari ale legislaţiei în domeniul
construcţiilor, urbanism, amenajarea teritoriului.
Informaţii utile:
Adresa: Str. Apolodor, nr. 17, sector 5, Bucureşti
Telefon: 021-336 9767, 021-336 9768
5.1.4 Garda Financiară
Atribuţii:
• Exercită un control operativ şi inopina(n)t în scopul aplicării şi respectării legilor fiscale, reglementărilor vamale şi a normelor
de comerţ;
• Cercetează sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, urmărind să anihileze activităţile de
contrabandă şi evaziune fiscală.
Sesizare:
Garzda Financiară trebuie sa sesizeze organele de urmărire penală atunci când constată, în urma controlului, săvârşirea
unor infracţiuni, implicit şi cele de corupţie.
Atenţie!!!
Nu vă puteţi adresa direct pentru săvârşirea unei fapte de corupţie ci doar pentru a semnala încălcări ale legilor fiscale.
Informaţii utile:
Adresa: Str. Apolodor nr. 17, Sector 5, Bucureşti
Telefon: 021-411 40 59
În teritoriu există în fiecare judeţ instituţia Gărzii Financiare.
5.1.5 Autoritatea Naţională a Vămilor
Atribuţii:
• Poate efectua investigaţii, supravegheri şi verificări, în condiţiile prevăzute de lege, dacă sunt semnalate situaţii de
încălcare a legislaţiei vamale de către persoane fizice sau juridice;
• Poate preleva probe în vederea identificării şi expertizării măfurilor supuse vămuirii.
Sesizare:
28
Direcţia Vamală trebuie sa sesizeze organele de urmărire penala atunci când constată, în urma controlului, săvârşirea unor
infracţiuni, implicit şi cele de corupţie.
Atenţie!!!
Nu vă puteţi adresa direct pentru săvârşirea unei fapte de corupţie ci doar pentru a semnala încălcări ale legislaţiei vamale.
Informaţii utile:
Adresa: Str.Matei Millo, nr. 13, sector 1, Bucureşti
Telefon: 021-315 58 58, 021-315 58 54, 021-315 58 55 021-315.58.59
In teritoriu vă puteţi adresa Direcţiei Generale a Vămilor prin Direcţile regionale vamale interjudeţene.
Program cu publicul 8.30-15.00
5.2 Avocatul Poporului
Atribuţii:
• Efectuează investigaţii asupra actelor sau faptelor administrative abuzive ce provin de la administraţia publică centrală
(ministere, agenţii, departamentem etc.), administraţia publică locală (consilii locale, primari, consilii judetene, direcţii
judeţene ale ministerelor), având acces şi la informatii cu caracter secret;
• Face recomandări instituţiilor competente să înlăture abuzul comis, să repare pagubele produse prin actul sau faptul
administrativ ilegal şi să repună persoana lezată în drepturile sale legitime;
• Sesizează Ministerul Public când constată că cererea este de competenţa acestuia (săvârşirea unei infracţiuni).
Atenţie!!!
Avocatul Poporului nu are atribuţii de investigare a faptelor de corupţie, neputând efectua acte de cercetare sau urmărire
penală.
Plângerea depusă va ajunge la Parchetul competent, iar dumneavoastră veţi primi un răspuns în care vi se va comunica unde a
fost trimisă plângerea şi motivele trimiterii.
Sesizare: Cererea către Avocatul Poporului trimisă pe adresa acestuia trebuie să conţină următoarele informaţii:
• Numele şi prenumele, domiciliul, data la care aţi luat cunoştinţă de încălcarea drepturilor dvs., prezentarea succintă a
drepturilor şi libertăţilor încălcate, autoritatea administrativă sau funcţionarul public în cauză, descrierea faptelor invocate
prin care vi s-au încalcat drepturile, dovada întârzierii sau a refuzului autorităţii administrative de a soluţiona legal cererea în
termenul prevăzut;
• Se menţioneză obligatoriu dacă cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau dacă a format
obiectul unei judecăţi;
• Autorităţile publice care au fost sesizate anterior şi răspunsul primit precum şi motivele pentru care vă simţiţi în continuare
nedreptăţiţi;
• Orice acte care pot susţine cererea (în copie, nu în original);
• Data şi semnătura.
Atenţie!!!:
29
Trebuie respectat termenul de maximum 12 luni de la momentul la care petiţionarul a luat cunoştinţă de faptele care fac
obiectul plângerii.
Cererile adresate Avocatului Poporului sunt scutite de taxa de timbru.
Excepţie:
Daca cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau dacă a format obiectul unei judecăţi,
Avocatul Poporului nu mai poate interveni.
Informaţii utile:
Avocatul Poporului poate fi contactat la sediul sau din Bucureşti, strada Eugeniu Carada, nr. 3 sector 3, sau la telefon
dispecerat: 021/312.71.01 sau 021/312.71.34. Adresa internet: www.avp.ro.
Program cu publicul: Luni-joi 9.00-16.00 Vineri 9.00-12.00
5.3 Curtea de Conturi
Atribuţii:
• Sesizează, în mod obligatoriu, Parchetului Naţional Anticorupţie Central sau Teritorial, când constată indicii de săvârăire a
unei fapte de corupţie;
• Examinează şi aprobă cercetarea, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a judecătorilor financiari,
procurorilor financiari şi controlorilor financiari, care sunt membri ai Curţii de Conturi care sefac vinovaţi de fapte de corupţie.
Trimiterea în judecată penală a acestora implică suspendarea din funcţie în mod automat.
• Exercită atribuţii jurisdicţionale, comportându-se ca o instanţă specializată în domeniul economic financiar.
• Controlează modul de formare, de administrare şi de întrebuinţare a banilor publici.
Sesizare:
Controalele Curtii de Conturi se iniţiază din oficiu sau prin hotărârea Camerei Deputaţilor şi/sau a Senatului.
Puteţi trimite sesizări Curţii de Conturi, dar nu puteţi solicta efectuarea de controale şi primirea unui răspuns. Petiţia
dumneavoastră poate determina autosesizarea Curţii şi includerea cercetării celor semnalate în planul anual de control.
Informaţii utile:
În fiecare judeţ se află câte o cameră de conturi judeţeana.
Adresa Curţii de Conturi Bucureşti este: Strada Lev Tolstoi Nr. 22-24 cod 011948, Sector 1 Bucureşti.
Telefon: 021/230.22.76 sau 021/307.88.18 Adresa internet: www.rcc.ro
Program cu publicul: Luni-joi 8.30-17.00 Vineri 8.30-14.30
5.4 Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului de Interne
Atribuţii:
Previne şi combate faptele de corupţie din rândul cadrelor Ministerului de Interne.
30
Informaţii utile:
Adresa: str. Al. Beldiman, nr.2-4, sector 5, Bucuresti,
Telefon: 021- 303 7080
Adresa Internet: www.mi.ro
5.5 Direcţia pentru Relaţia cu Ministerul Public şi de Prevenire a Criminalităţii şi a Corupţiei din cadrul Ministerului
Justiţiei
Atribuţii:
• Examinează legalitatea şi temeinicia cererilor privind cercetarea, reţinerea, arestarea, trimiterea în judecată a procurorilor,
judecătorilor, notarilor publici şi executorilor judecătoreşti;
• Examinează legalitatea şi temeinicia cererilor de ridicare a imunităţii parlamentare;
• Colaborează cu organisme guvernamentale şi ministeriale cu atribuţii în domeniul prevenirii corupţiei.
Informaţii utile:
Adresa: Str. Apolodor, nr. 17, sector 5, Bucureşti
Telefon: 021-314 4400, 021-3133671
Adresa Internet: www.just.ro
5.6 Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie din cadrul Ministerului Justiţiei
Atribuţii
• Strânge şi prelucrează informaţii legate de producerea unor evenimente în sistemul penitenciar (acţiuni de corupere a
cadrelor din sistemul penitenciar, legături cu lumea interlopă a pesonalului administraţiei penitenciarelor, folosirea de deţinuţi
în scopuri personale, pretinderea sau primirea unor foloase necuvenite în scopul uşurării regimului de detenţie);
• Strânge şi prelucrează orice alte informaţii accidentale care se referă la acte de corupere a unor pesoane din administraţia
publică, justiţie, Ministeru

http://hunedoara.omgforum.net

Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Subiecte similare

-

» Ghid evantaie.

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum