Forumul Hunedoara
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.
Forumul Hunedoara

non comercial


Nu sunteti conectat. Conectați-vă sau înregistrați-vă

Ţigan sărac, ţigan bogat

In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

papuasu



Ţiganii din judeţul Hunedoara îşi duc viaţa în condiţii aproape medievale: aproape toţi locuiesc în condiţii insalubre şi se confruntă cu boli ale mizeriei şi sărăciei. Majoritatea adulţilor din comunităţile de ţigani sunt analfabeţi, iar copiii sunt trimişi la şcoală doar pentru a obţine alocaţiile, mulţi însă renunţă din motive financiare. Lipsa de comunicare între ţigani şi autorităţile locale, dar şi lipsa interesului acestora de a duce o viaţă normală, au dus la acutizarea sărăciei şi mizeriei în comunităţile ţigăneşti.

Rezolvarea situaţiei rromilor, o teorie pentru Europa
La Geoagiu, situaţia ţiganilor este disperată: pe o suprafaţă de o jumătate de hectar trăiesc 700 de persoane. Simion Mariş, primarul oraşului, afirmă: „Sunt mai bătuţi de Dumnezeudecât toţi ”. Într-o baracă de 16 metri pătraţi, făcută din cartoane şi pături, locuiesc câte cinci familii; alături de puradei, în aceaşi incintă sunt crescuţi şi porcii, iar pentru a mai câştiga spaţiu, aceştia şi-au făcut paturi suprapuse. Situaţia este gravă, deoarece cazurile de tuberculoză sunt tot mai des întâlnite în colonie. Primarul oraşului susţine că s-au acordat bani de către autorităţile judeţene doar pentru consultanţe în ceea ce îi priveşte pe romi, „ceea ce nu reprezintă decât o teorie a chibritului”. Totuşi, această situaţie ar putea fi rezolvată, după cum susţine Simion Mariş, în condiţiile în care ţiganii ar fi ajutaţi. Pentru aceasta, primarul oraşului a făcut demersuri să obţină un teren: „Am convins biserica să le dea ţiganilor pământ, iar pe locuitorii din Geoagiu din acea zonă să îi accepte să îşi contruiască case”.
„Rromii nu doresc să îşi asume responsabilitatea”
În comuna Turdaş, situaţia nu este mai bună decât cea din Geoagiu. Cartierul ţigănesc din Pricaz este constituit din patru blocuri şi două case, care adăpostesc 380 de suflete. Spaţiul este şi aici insuficient: în apartamentele care sunt formate dintr-o cameră şi o bucătărie locuiesc între opt şi 12 persoane. Un singur bloc din cele patru are grupuri sanitare. O problemă pentru autorităţile locale o reprezintă ţiganii din Spini, care s-au stabilit aici din alte zone ale ţării. Copiii acestora nu sunt înregistraţi la Starea Civilă, iar adulţii nu au acte de identitate. Primarul din Turdaş, Aurel Lupu, susţine că ţiganii din această localitate sunt muncitori, 30 dintre ei reuşind, timp de doi ani, să lucreze ca zidari sau lăcătuşi. În Orăştie, situaţia este identică. Chiar dacă autorităţile locale ar dori să aibă o relaţie de colaborare cu comunitatea de ţigani, aceştia nu vor să aibă un lider care să prezinte problemele Primăriei. Alexandru Munteanu, primarul Orăştiei, explică acestă situaţie: „Au avut un lider, l-au dat afară pentru că nu era bun, însă nu şi-au mai ales altul pentru a lucra cu noi. Ei nu vor să îşi asume responsabilitatea pentru rezolvarea situaţiei lor”. Chiar dacă ţiganii din Orăştie nu sunt interesaţi de soarta lor, autorităţile locale încearcă să îi ajute. Un motiv serios pentru care adulţii trimit copiii la şcoală sunt alocaţiile, laptele şi cornul, pe care aceştia le primesc doar dacă frecventează şcoala. Doar 20 la sută dintre ţiganii din Orăştie au venituri pe care le obţin din serviciile de salubritate pe care le prestează, restul trăind din venitul minim garantat şi alocaţiile copiilor. Comunitatea de ţigani trăieşte pe Strada Digului şi pe Dealul Pemilor, în condiţii insalubre: locuinţele lor sunt, de fapt, nişte colibe, iar apa o iau de la o cişmea din apropiere. 17 familii de ţigani au fost evacuate din blocul societăţii Condor şi cazate pe stadionul oraşului. „Rromii crează probleme, însă sunt ai noştri, ne străduim să îi îndreptăm spre civilizaţie”, spune Alexandru Munteanu.
Săracii ţigani bogaţi
În urmă cu aproape 30 de ani, la marginea sudică a oraşului Hunedoara, din ordinul autorităţilor comuniste ale vremii, s-a format o comunitate de ţigani destul de numeroasă. Majoritatea căldărari, nomazi pe care regimul comunist se angajase să-i „împământenească”, să le dea o ocupaţie conformă cu cerinţele construirii socialismului şi să mai scape de necazurile pe care aceştia le pricinuiau pe parcursul călătoriilor lor. Ajutaţi de stat şi de „forţele proprii”, majoritatea au abandonat bordeiele din carton şi şi-au ridicat case asemănătoare cu cele din zona Chizid (perimetrul rezidenţial cel mai bine cotat în Hunedoara). Acum, aici trăiesc aproximativ 400 de familii.În Hăşdat nu se încumetă să intre nici un cetăţean obişnuit. Ţiganii de aici se arată destul de ostili cu „feţele palide”, lucru care se vede doar din felul în care te privesc. Eşti suspectat că ai intrat pe teritoriul lor doar ca să le faci vreun rău. Imediat ce ţi se remarcă prezenţa, la poartă ies copii cu priviri iscoditoare, femei îmbrăcate în straie colorate, cărora le stă pe limbă să te întrebe ce cauţi acolo, şi bărbaţi a căror atitudine războinică se observă din felul în care te privesc. În Hăşdat, se pot recunoaşte ţigănci care, ieri sau alaltăieri, au fost văzute cerşind, plângându-se de mama focului că n-au unde să stea şi ce să le pună pe masă pruncilor, ieşind la porţi în curţi pavate cu marmură, îmbrăcate frumos şi cu sute de grame de podoabe de aur la gât, în păr şi pe mâini. În colonie sunt şi ţigani cărora le merge mai prost, dar nu există adult care să nu aibă cel puţin un ghiul imens de aur, pentru că, în fond, acesta este obiectul cu care se mândresc cel mai mult ţiganii – aurul –, banii fiind pe planul secund, iar casa şi maşina fiind situate pe cea de-a treia treaptă. Ţiganii din Hăşdat sunt cunoscuţi în ţară pentru faptul că deţin cantităţi impresionante de metal preţios. După ’89, o parte dintre ei au început să-şi arate bogăţia. La început, ca dovezi ale bunăstării, au fost folosite maşinile de lux. Acum, în Hăşdat răsar construcţii măreţe, cu turnuri şi turnuleţe, trei – patru etaje, pe suprafeţe de cel puţin 150 – 200 de metri pătraţi şi care, la final, vor fi împodobite frumos şi, bineînţeles, cât se poate de colorat. Unii le numesc vile, dar dimensiunile şi formele adoptate le dau o uşoară asemănare cu palatele ce ilustrau cărţile de poveşti. Toată lumea se-ntreabă de unde au ţiganii de la Hăşdat bani să-şi facă asemenea case. Din agricultură şi munca în construcţii, în România, n-aveau cum să adune miliardele de lei de care au nevoie pentru aşa ceva. Am încercat şi noi să aflăm acest lucru. N-am primit nici un răspuns de la cei care îşi ridicau în curte un palat. Ei ne-au spus doar că s-au înţeles să nu lase pe nimeni să le fotografieze casele decât atunci când vor fi gata, şi să nu spună nimănui nimic despre felul în care au reuşit să facă rost de bani. Un răspuns am primit, totuşi, de la un ţigan bătrân. „După Răvoluţâie, tăţ ţâganii or plecat care pă unge o putut: pân Anglia, Jărmania, Franţa. Unii or ajuns şî în Mexic, sau în Cănada. Or lăsat bătrânii aiş şî or făcut copii acolo. Acu’, mulţ îs tăt aco, că aiş n-ai şe să faşi să câştiji on ban. Mulţ îs în Anglia şî pintru fiecare copil primesc o mie şinşi suce ge lire (1.500 de liresterline). În banii noşci vinie mult. Îi trimet la bătrînii lor d-aişa, la fraţ, sau la şine au încregere şî le fac căşâle. Gie furat n-o furat nişicare că, dac-ar fi furat, erau la închisore şî n-ar mai fi avut cum să facă bani. Alţî or mai vândut on ziar, or mai munşit p-acolo, sau or făcut bani frumoş cu cerşâtu, no. Fiecar s-o gescurcat. Io, ca bulibaşa lor, i-am întrebat câţi bani or băgat în casă, da n-or vrut să-m zâcă. Le-am zâs că io, dac-aş fi avut banii lor, aş fi făcut on local, care să-m mai aducă nişce bani, ş-aş fi trăit ca un belfer, da iei n-o vrut să mă asculce ”.
Era „digi” în bordeiele ţiganilor
Un posibil record de antene digitale de televiziune pe cap de locuitor este deţinut de o colonie de ţigani aflată în comun Buceş. Localitatea, denumită sugestiv „Berlin” este înţesată de antene parabolice montate pe cocioabe din pământ. Pe mulţi pereţi a fost nevoie de sisteme de întărire pentru ca lutul uscat din care sunt făcute casele să nu se rupă sub greutatea suportului şi a antenei parabolice. Pentru ţiganii din Berlin antena parabolică semnifică un simbol al bunăstării. Bulibaşa are nu mai puţin de patru antene cu toate că în cele trei camere, cu tot cu bucătărie, nu are decât două televizoare. Ţiganii au profitat din plin de ofertele promoţionale ale firmelor care oferă servicii de televiziune digitală prin satelit şi au transformat un sistem de informare în masă într-un mod de departajare socială.
Ai antenă... ai parte
Văzând că pe casa bulibaşei au apărut doua antene parabolice, mulţi dintre ţigani şi-au luat şi ei încă un echipament de televiziune digitală. Şi-au instalat antenele care pe unde au putut chiar dacă majoritatea nu aveau decât un singur televizor. O ţigancă ce trăieşte singură dar are nepoţii prin Italia şi-i mai trimit bani are trei antene parabolice montate în curte. În camera sărăcăcioasă care ţine loc şi de bucătărie nici urmă de televizor. Pe un „credenţ” din bucătărie stau acoperite cu un prosop receiverele aferente antenelor cocoţate într-un pom pentru că zidul casei era prea şubred să le ţină iar acoperiţul este făcut din carton asfaltat acoperit pe ici pe colo cu bucăţi de folie din plastic. „Trebuia să-mi iau măcar trei antene. Bărbatul meu a fost bulibașă până a murit. Copii au plecat în Italia şi aşa a ajuns nepotul asta al meu să conducă ţiganii de aici de la noi”, povesteşte bătrâna care în viaţa sa spune că nu s-a uitat mai mult de câteva ore la televizor. Majoritatea ţiganilor au două antene în curte pentru că şi-au dat seama că nu există o diferenţă prea mare între pachetele de programe oferite de firmele de televiziune digitală sau nu aveau acasă decât un singur televizor. Excepţia de la „cursa parabolicelor” este tot o ţigancă bătrână care trăieşte singură. „Eu nu am bani maică să dau pe prostii de-astea. Dacă aveam îmi cumpăram o capră mai bine că dă lapte şi am ce mânca” povesteşte baba cu un ton supărat parcă pe tot satul.

http://glasulhunedoarei.blogspot.com/2010/04/tigan-sarac-tigan-bogat.html

Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum